Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

OPINIE

Noul cod fiscal este cel mai bun proiect normativ de acest fel din ultimii 25 de ani

Scris la: 23.02.2015, de: Dr. ing. Nicolae ŢĂRAN Print

Foto 1

În opinia mea, proiectul de cod fiscal publicat acum câteva zile de Ministerul Finanțelor Publice este cel mai bun proiect normativ de acest fel din ultimii 25 de ani. De ce ? Pentru că operaționalizarea acestui proiect implică două consecințe extrem de benefice.

În opinia mea, proiectul de cod fiscal publicat acum câteva zile de Ministerul Finanțelor Publice este cel mai bun proiect normativ de acest fel din ultimii 25 de ani. De ce ? Pentru că operaționalizarea acestui proiect implică două consecințe extrem de benefice.
Înainte de orice, aplicarea acestui cod fiscal va determina o schimbare de paradigmă absolut necesară în ceea ce privește mixul de politici fiscal-bugetare promovat de executiv în următorii ani. Astfel, spre deosebire de mixul de politici bugetar fiscale bazat pe amputarea ineficientă a cheltuielilor publice și pe creșterea nocivă a impozitelor și a taxelor practicat de executiv în perioada 2009-2012, politica bugetar fiscală formalizată în noul cod fiscal implică o diminuare semnificativă a impozitelor și a taxelor, precum și acordarea unor stimulente fiscale importante în scopul relansarii creșterii productivității factorilor de producție și a investițiilor.
Pe de altă parte, mixul de politici fiscal-bugetare din noul cod fiscal implică în mod evident o recâștigare a suveranității economico-fiscale, suveranitate la care România a renunțat în mod nejustificat prin acordarea în ultimii ani a dreptului de veto unor instituții transnaționale (FMI, CE, BM) în domeniul elaborării și operaționalizării unor politici economice inerent naționale.
Așa cum era de așteptat, mixul de politici fiscal-bugetare impus de către FMI, CE și BM în perioada 2009-2012 a adus România la sapă de lemn, ca să spun așa. Astfel, datorită  unor amputări bugetare și a unor creșteri de impozite și de taxe lipsite de o minimă eficiență și eficacitate, numărul de salariați din România a scăzut de la    6 816 760 persoane în 2008 la doar 6 155 110 persoane în anul trecut. Pe de altă parte, datoria guvernamentală consolidată a crescut asimtotic în perioada menționată: 17 159 milioane euro vs 59 060 milioane euro. În sfârșit, ca și cum aceste dezastre nu ar fi fost suficiente, produsul intern brut înregistrat de România în anul trecut (137 125 milioane euro în prețuri constante) a fost mai mic în termeni reali cu 0,3% comparativ cu cel din 2008. Cu alte cuvinte, în condițiile unei amputări aproape totale a suveranității economico-financiare în beneficiul FMI, CE și BM, performanțele macroeconomice ale României au înregistrat în ultimii șase ani derapaje fără precedent: numărul salariaților a scăzut cu 9,7%, datoria publică a crescut în termeni nominali cu 244,2%, iar produsul intern brut a scăzut în termeni reali cu 0,3% (1,2,3,4). 
În al doilea rând, setul de instrumente și de politici fiscal-bugetare din noul cod fiscal reprezintă un binemeritat și îndelung așteptat balon de oxigen, atât pentru sectorul privat, cât și pentru sectorul public al economiei românești. Într-adevăr, reducerea poverii fiscale prin diminuarea TVA, a accizelor și a cotei unice de impozitare, relaxarea și reducerea fiscalității pentru microintreprinderile active, anularea impozitului pe dividende, diminuarea contribuției pentru asigurări sociale, reducerea fiscalizării pensiilor, eliminarea a 19 impozite și taxe, stimulentele fiscale semnificative din domeniul activităților de cercetare-dezvoltare, neimpozitarea profitului reinvestit  și , nu în ultimul rând, legiferarea principiului „in dubio contra fiscum” (în cazurile dubitative, contribuabilii vor beneficia de cele mai favorabile interpretări legislative) reprezintă, cu o mare probabilitate, factori de creștere pentru consum, pentru investiții, pentru exporturi, pentru productivitatea muncii și a capitalului, precum și pentru multiplicarea numărului de locuri de muncă.
În acest context, mormăielile dezaprobatoare prin care câțiva lideri politici din opoziție au încercat și încearcă să distorsioneze dezbaterea publică a noului cod fiscal reprezintă o mostră de iresponsabilitate specific românească. Nu îmi rămâne decât să sper că o asemenea conduită reprezintă un fenomen marginal și că majoritatea parlamentarilor puterii și ai opoziției vor vota în favoarea României și nu în favoarea unei plutocrații corupte și iresponsabile.

Surse de date: 1. Eurostat, Economy and finance, National accounts; 2. Eurostat, Economy and finance, Government statistics; 3. Ministerul Finanțelor Publice, Trezorerie și datorie publică; 4. Ministerul Finanțelor Publice, Buletin MFP, Execuții bugetare.  

de Dr. ing. Nicolae ŢĂRAN

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play