Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

CULTURĂ

Salonul Anual al Artelor Vizuale 2014, la Muzeul de Artă din Timişoara

Scris la: 19.02.2015, de: Cornel-Florin SERACIN Print

Foto 1

Salonul Anual al Artelor Vizuale 2014 a strâns în Sala Mercy a Muzeului de Artă din Timişoara peste 100 de lucrări ale artiştilor vizuali din Banat, lucrări ce au fost expuse pentru a fi văzute de publicul interesat de creaţiile artiştilor din vestul României.

Deşi obiceiul instituţiei de cultură a Timişoarei era ca Salonul să se deschidă în ultima lună a anului, activitatea foarte bogată a Muzeului în anul 2014, a făcut imposibilă deschiderea Salonului în luna decembrie a anului trecut. Astfel, beneficiind şi de acordul Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara, Muzeul de Artă a inaugurat expoziţia creatorilor de frumos din vestul României, în luna februarie a anului curent, 2015.
Anul 2015 coincide şi cu aniversarea a 85 de ani de la deschiderea primului Salon Anual al Artelor Vizuale, Salon inaugurat în anul 1930 şi care cu timpul a devenit o tradiţie în cinstirea creatorilor de frumos din Banat.
Expoziţia a fost organizată de Uniunea Artiştilor Plastici, filiala Timişoara, Muzeul de Artă fiind partener şi gazdă a expoziţiei, publicul fiind invitat să admire cele mai reprezentative lucrări realizate în anul 2014 de artiştii vizuali din Banat şi din vestul României.
Din mesajul prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timişoara,  adresat artiştilor vizuali care au expus în acest Salon aniversar, redăm următoarele: „Noi ne bucurăm foarte mult că vă doriţi să fiţi prezenţi în Muzeu, că sunteţi între colaboratorii noştri constanţi, ne bucurăm mai ales pentru faptul că reuşiţi să adunaţi atât de multă lume în jurul dumneavoastră, ne bucurăm pentru că reprezentaţi o tradiţie în acest oraş şi în această regiune. Artele plastice în Timişoara şi Banat au fost întotdeauna foarte bine reprezentate şi la vârf, atât în planul naţional cât şi internaţional. Numai muzica vă mai concurează, maeştrilor! Numai cei din sfera muzicală sunt atât de reprezentativi ca şi dumneavoastră în creaţie, atunci când ne referim la Timişoara.”
Întorcându-ne la momentul 1930, inaugurarea primului Salon al artiştilor vizuali din Timişoara, amintim că atunci au fost premiaţi artişti creatori de frumos ce au devenit în timp personalităţi de referinţă, mari clasici ai artelor frumoase din Banat. Amintim printre premiaţii primului Salon pe tinerii Romul Ladea (sculptor), Julius Podlipny (grafician), Franz Ferch (pictor).
La cea de-a 85 aniversare a Salonului au fost decernate premii următorilor artişti vizuali: Premiul Special din partea Galeriei „Calpe” a fost decernat pictorului Viorel Toma pentru lucrarea „N.S. Clondir cu...”, premiul Agenţiei de Turism „Ultramarin” a fost acordat pictoriţei Flora Răducan pentru lucrarea „Apus pe Dunăre”. Europarlamentarul Florin Bârsăşteanu (medic) a acordat Premiul Sponsorului, tânărului artist Gabriel Ursu, pentru lucrarea intitulată „Puls II”.
Din partea Uninunii Artiştilor Plastici, filiala Timişoara au fost acordate două premii. Premiul pentru Tineret a fost oferit artistului vizual Gabriel Ursu, iar marele premiu „Primus Inter Pares” a fost acordat maestrului Ion Oprescu pentru lucrarea „Sub semnu’ lu’ Ştefan.”
Laureat şi anul trecut cu Premiul Sponsorului, iar anul acesta dublu laureat, cu Premiul Sponsorului şi cu Premiul pentru Tineret decernat de Uniunea Artiştior Plastici filiala Timişoara, tânărul artist vizual Gabriel Ursu a spus: „Lucrarea mea reprezintă o inimă. Ea a fost parţial distrusă, dar, dat fiind faptul că am lustruit-o şi i-am dat strălucire, oglindire, arată partea frumoasă. Asta este şi concepţia mea. Eu refac obiectele distruse, le refac frumoase ca să arate partea frumoasă a lucrurilor. Pe viitor voi continua să lucrez.”
Preşedintel Uninunii Artiştilor Plastici filiala Timişoara, János Szekernyés, a vorbit la deschiderea Salonului: „expoziţia se înscrie într-o tradiţie de opt decenii şi jumătate. Ediţia 2014 oglindeşte şi exprimă starea, potenţialul şi nivelul artelor vizuale din sud-vestul României. Ea ne demonstrează modul, disponibilitatea şi capacitatea prin care creatorii de frumos se străduiesc să facă faţă exigenţelor actuale şi cerinţelor artei contemporane.”
Premiile au fost decernate de un juriu de specialitate prezidat de pictorul şi criticul de artă prof. univ. dr. Ciprian Radovan. Despre momentul jurizării, prof. univ. dr. Ciprian Radovan a spus: „Artiştii au fost puşi în situaţia de a-şi face o autoselecţie severă, să se reprezinte în felul în care sunt. S-a întâmplat ceva neobişnuit, care nu s-a mai întâlnit decât după primii ani după ’89: s-a ajuns la considerentul că anumite lucrări ar putea să fie scoase din expoziţie, ceea ce ar fi însemnat o exigenţă care trebuia amplificată în mod corect. Ca atare, fiecare s-a pus în postura omului înţelept care spune: <>. În consecinţă, sigur că vor apărea discuţii şi raportări la alte contexte, totdeauna există şi scădere şi lucruri superioare, chiar şi inversări valorice faţă de aşteptări, dar trebuie să înţelegem că am aplicat ceea ce înţelegeam noi în 1990 că este democraţie, adică, arătaţi-vă aşa cum sunteţi. Manifestări de acest tip aveţi o dată pe an, plus, mai mult, nu toţi membrii Uniunii îşi exprimă intresul pentru Salon şi apar mereu noi tineri, noi tineri care trebuie puşi în situaţia de a se privi în oglindă. Am impresia că mă aflu într-o expoziţie deosebită, pentru că interesul pentru calitatea atmosferei a conferit expoziţiei un plus peste aparenţele dezavantajoase.”
Juriul nu a respins nicio lucrare pentru acest Salon, fiecare artist vizual s-a prezentat cu o singură lucrare, lucare pe care a aşezat-o în sala de expoziţie pentru a putea fi admirată. Creaţiile din Salon sunt diferite, atât din punct de vedere tematic, cât şi din punct de vedere al procedeului de realizare.
Prezent la vernisajul expoziţiei, prof. univ. dr. Carol David a spus: “Această expoziţie merită un simpozion, care cu voia şi bunăvoinţa domnului director poate va fi organizat, cu critici, cu expozanţi. Deci, o expoziţie se face şi trece şi nu se discută. Ar trebui să se organizeze o discuţie între cei care expun. Prima mea părere, când am intrat, a fost una foarte bună. Foarte multe nume noi, dintre cei consacraţi, îi cunosc, i-am văzut imediat. Nu toată lumea a expus, nici nu trebuie să expună toată lumea. Un Salon judeţean este o instanţă de acreditare. Un Muzeu, ca instituţie, este cea mai înaltă instanţă de acreditare. Deci, faptul că expoziţia are loc în incinta Muzeului, este o acreditare dublă. Din punct de vedere al conţinutului suntem în plină post-modernitate. Post-modernitatea, cu toate păcatele ei, are şi avantaje. Printre avantaje se numără libertatea de a alege stilul potrivit. Avem de la abordări figurative, până la abordări gestuale, abstracte, constructiviste, hiper-realiste, suprematiste ş.a.m.d. Ar merita discutată lucrare cu lucare. Dar ceea ce m-a mişcat pe mine este cu totul altceva. Într-o lume stăpânită de material, într-o lume dezvrăjită, sunt oameni care se apleacă cu seriozitate şi cu investiţie spirituală asupra creaţiei. Creaţia rămâne! Creaţia este cea în care artistul care creează o lucrare este într-un triplu dialog: cu el însuşi, cu lumea şi cu transcendenţa. Urma acestui triplu dialog este lucrarea care apare. Creaţiile din trecut nu scad, ci cresc în valoare. Artele nu sunt un domeniu al concurenţei de moment. Succesul nu este un criteriu al valorii. Succesul de moment. Ceea ce este important este acea credinţă a artistului, care el singur, solitar, se apleacă asupra pânzei, asupra hârtiei şi creează ceva. Creatorii de artă, în spirit, chiar fără să vrea, sunt solitari. Un loc al acestei solitarităţi sunt aceste expoziţii care se ţin o dată pe an şi care sper să fie din ce în ce mai bune.”
Lucrările  au fost panotate de către prof. Ciprian Chirileanu (vicepreşedinte al U.A.P. filiala Timişoara) şi lect. univ. dr. Matei Gaşpar, curator al Salonului.
Salonul Anual al Artelor Vizuale 2014, poate să fie vizitat la Muzeul de Artă din Timişoara până în data de 5 martie 2015. Orarul de vizită este de marţi până duminică între orele 10 şi 18. Luni, expoziţiile Muzeului sunt închise.

de Cornel-Florin SERACIN

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play