Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

CULTURĂ

Belgrade Jazz Festival - ediţia jubiliară cu numărul XXX

Scris la: 07.11.2014, de: Mimo OBRADOV Print

Foto 1

Cel mai longeviv festival de gen din Serbia este cel de la Belgrad, înfiinţat în 1971, ajuns, anul acesta, în octombrie, la ediţia cu numărul 30, fiind inclus şi în Europe Jazz Network.

„Jazzul - o poveste cu negri“, era titlul unei cărţi a muzicologului şi compozitorului George Sbârcea, publicată în 1974, la Editura Muzicală. Astăzi, probabil şi datorită corectitudinii politice dar şi evoluţiei acestui gen muzical, acest titlu ar fi oarecum deplasat. Pasiunea pentru jazz i-a atins şi pe cei din această regiune a Europei, atât de îndepărtată de New Orleans, leagănul muzicii născute la sfârşitul secolului al XIX-lea. În România, în anii regimului comunist, s-a organizat un prim festival de jazz la Ploieşti, iar apoi la Sibiu. După schimbarea din decembrie 1989 au apărut mai multe manifestări de jazz şi s-a impus prin abordare dar mai ales prin reacţia pozitivă a publicului Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna. Cel mai longeviv festival de gen din Serbia este cel de la Belgrad, înfiinţat în 1971, ajuns, anul acesta, în octombrie, la ediţia cu numărul 30, fiind inclus şi în Europe Jazz Network. Datorită situaţiei grele pe care ţara vecină a traversat-o în anii ’90 festivalul a fost întrerupt timp de 15 ani. Între 24 şi 27 octombrie pe scenele Casei Tineretului şi a Palatului Sindicatelor din capitala Serbiei au strălucit nume mari ale jazzului mondial: Children Of The Light Trio, format din virtuozii John Patitucci, Danilo Perez şi Brian Blade, Nils Petter Molvaer cu Laurens von Oswald, trioul Pusching - Sass -  Diabate, cvintetul condus de Paolo Fresu, Charles Lloyd Quartet, trioul lui Michel Camilo ş.a. Prin bunăvoinţa organizatorilor au fost acreditaţi şi câţiva jurnalişti şi fotografi din Timişoara. Directorul artistic al festivalului Milivoj Mića Marković şi-a exprimat interesul ca manifestările din regiune dedicate jazzului să se conecteze în eventualitatea unei colaborări care ar putea uşura aducerea unor muzicieni apreciaţi de public. În această perioadă a anului se desfăşoară mai multe astfel de festivaluri: între 7 şi 9 noiembrie la Pancevo, în 15 şi 16 noiembrie Gala Blues Jazz la Timişoara, unde se va relua, în decembrie, şi Festivalul Internaţional de Jazz organizat de asociaţia Banat Jazz. Interesul pentru acest gen este în continuă creştere iar asta s-a văzut şi la Belgrad, unde sălile de spectacol au fost pline, poate şi datorită preţului modic al biletelor (între 7 şi 10 euro), posibil şi datorită sprijinul material acordat de primăria oraşului. Într-o discuţie purtată cu criticul şi istoricul culturii populare Milan Vlajčić (care urmăreşte festivalul de la prima sa ediţie) la Târgul de carte din Belgrad, acesta a apreciat programul propus de organizatori anul acesta şi a calificat ca „sublime“ recitalurile susţinute de Charles Lloyd Quartet (cu suita „Wild Man Dance“) şi de trioul condus de Michel Camilo.
Jazzul şi-a dovedit, la Belgrad, încă o dată viabilitatea, chiar dacă de mult nu mai este doar „o poveste cu negri“, ci un gen complex, de fuziune, cu influenţe preluate din toate colţurile lumii.

text foto: Michel Camilo Trio, foto: Liviu Tulbure

de Mimo OBRADOV

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play