Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

CULTURĂ

Poliția politică, un instrument al regimului totalitar

Scris la: 12.09.2014, de: Cornel-Florin SERACIN Print

Foto 1

Expoziţia „Securitatea, instrument al dictaturii” a poposit în Timişoara.

Deschisă pentru prima dată publicului la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în februarie 2013, itinerată în mai multe oraşe din partea de est a României, expoziţia „Securitatea, instrument al dictaturii” a poposit şi în sălile Muzeului de Artă din Timişoara.
Liviu Burlacu,  consilier în cadrul serviciului programe educationale care funcţionează în cadrul C.N.S.A.S., a precizat: “Expoziţia „Securitatea, instrument al dictaturii” a avut debutul, vernisajul incipient, în anul 2013 la Palatul Parlamentului, în luna februarie. Despre această expoziţie pot să vă spun următoarele: în primul rând, din start s-a gândit să fie o expoziţie itinerantă. Aşa cum vă spune şi titlul, „Securitatea, instrument al dictaturii”, căutăm să creăm o oglindă a acestei instituţii, a felului cum a funcţionat aceasta, de la anul de înfiinţare, 1948, până la finalitate, în Decembrie 1989”.
Produs al ocupaţiei sovietice de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, poliţia politică instaurată în România a urmat modelul de organizare a surorii mai mari de la Moscova. Securitatea instaurată în România după cel de-al doilea război mondial nu a avut menirea de a apăra statul roman sau cetăţeanul de agresiune, ci a fost, din începuturi până în 1989, o poliţie politică ce a servit entităţi supuse ocupantuilui sovietic. A avut o organizare represivă împotriva tuturor  celor ce se opuneau lichidării statului român şi ideologizării cetăţenilor cu învăţăturile marxist-leniniste menite să rezolve situaţii imposibile ale unui sistem politic utopic, lipsit de o adevărată democraţie bazată pe respectarea drepturilor omului şi ale cetăţeanului, pe proprietate privată şi economie de piaţă.
Denumită la înfiinţarea sa în România, august 1948, „Direcţia Generală a Securităţii Poporului”, pe scurt D.G.S.P., integrată Ministerului Afacerilor Interne, instituţia subordonată Moscovei va prelua la 30 martie 1951, în structura ei, activitatea de spionaj şi contraspionaj a României comuniste, devenind astfel o poliţie politică internă şi externă identică cu N.K.V.D.-ul (securitatea sovietică).
Noua instituţie „românească” a avut aceeaşi formă de organizare, aceeaşi structură, aceleaşi atribuţii, aceleaşi uniforme şi aceeaşi culoare albastră a epoleţilor ca şi securitatea sovietică (N.K.V.D.). Poliţia politică din România semăna cu omoloaga sa sovietică şi prin ziua de plată a salariilor, 20 a fiecărei luni, data la care, în luna decembrie a anului 1917, s-a creat, în Rusia sovietică, prima poliţie politică comunistă, rămasă în istorie sub numele de C.E.K.A.
Prin expoziţia deschisă la Muzeul de Artă din Timişoara se urmăreşte prezentarea celor peste patru decenii de regim totalitar instaurat în România după al doilea război mondial, a instrumentelor lui de represiune.
„Expoziţia este un proiect care îşi propune, în primul rând, să se cunoască, să se descrie şi să se analizeze structurile represive ale comunismului, care spunem noi că nu sunt cunoscute în totalitate, cel puţin de către tinerii cărora li se adresează acest proiect expoziţional în primul rând. Pe de altă parte, nu se adresează doar tinerilor, ci şi celor care au trăit experienţa comunismului, care au învăţat din comunism, dar care pot ajunge la o anumită vârstă să-şi reconsidere experienţa trăită în acea perioadă şi cred că aici un rol foarte important l-ar putea avea şi filmul documentar pe care noi îl anexăm acestui proiect expoziţional”, a spus d-na Cipriana Moisa, consilier în cadrul serviciului programe educationale care funcţionează în cadrul C.N.S.A.S.
Vizitatorii au posibilitatea să vizioneze în această expoziţie un film documentar realizat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, film intitulat „Supravegheat de securitate în anii 70-80”, în regia d-lui Nicolae Mărgineanu. Filmul prezintă, prin interviuri, numeroase mărturii depuse atât de victimele perioadei comuniste, cât şi de urmaşii acestor victime.
Expoziţia deschisă la Muzeul de Artă din Timişoara se adresează tuturor categoriilor sociale, tuturor oamenilor, indiferent de vârstă, dar expoziţia are drept public ţintă mai ales tinerii, „acei care nu au fost martorii regimului comunist, dar, prin această expoziţie, au posibilitatea să înţeleagă şi să vadă,  în mod direct, felul cum a funcţionat, a lucrat această securitate, ce obiective a avut această securitate şi cum reuşea să urmărească pe propriii conaţionali ca să nu fie „duşmanii regimului”, a mai spus d-l Liviu Burlacu.
Spaţiul expoziţional se structurează pe două nivele de reprezentare a represiunii, cele peste patruzeci de panouri expuse în cele trei săli de la etajul doi din Muzeului de Artă, Timişoara, constituindu-se în material didactic pentru o lecţie de istorie despre trecutul totalitar al României de la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale, până în anul 1989, chiar şi după acest an (unul dintre panourile din expoziţie conţine fotografiate părţi din documentele regimului represiv, îngropate de securişti după momentul Decembrie 1989, în comuna Berevoieşti, documente ce au fost dezgropate în luna mai a anului 1991 de un grup de jurnalişti de la „România liberă”).
Expoziţia poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10-18, cu ultima intrare pe poarta muzeului  la ora 17,30, până în 29 septembrie 2014.

de Cornel-Florin SERACIN

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play