Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

OPINIE

În apărarea simbolurilor românismului

Scris la: 15.04.2014, de: Flavius BONCEA Print

Foto 1

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR) este o instituție guvernamentală aflată în subordinea prim-ministrului României și a fost înființat la propunerea lui Ion Iliescu. (...) Dacă lucrurile vor continua în același ritm, în curând va trebui să renunțăm la denumiri de străzi sau de instituții precum Eliade, Cioran, Noica, Ionescu. Sau, de ce nu?, chiar și la Mihai Eminescu ale cărui articole din seria „Evreii și Conferința” de la 1877 dau dovadă de mult mai mult antisemitism decât orice au făcut cei prezentați anterior.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR) este o instituție guvernamentală aflată în subordinea prim-ministrului României și a fost înființat la propunerea lui Ion Iliescu. Potrivit Hotărârii de Guvern prin care a fost înființat, INSHR are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor referitoare la Holocaust, in rezolvarea unor probleme știintifice, precum și elaborarea și implementarea de programe educaționale privind acest fenomen istoric. Până aici totul este foarte frumos și, până la urmă, normal. Trebuie să ne cunoaștem istoria, cu părțile ei mai mult sau mai puțin bune, pentru a ne înțelege prezentul și a ne construi viitorul. Problema este, însă, ce se întâmplă în momentul în care acest institut își depășește clar atribuțiile și adoptă, prin acțiunile sale, o atitudine fățiș anti-românească. Cazurile de acest gen în care a fost implicat INSHR sunt tot mai multe și, culmea, ele nu numai că nu au parte de o reacție din partea statului român, ba chiar sunt luate în considerare, dat find faptul că INSHR funcționează cu finanțare din partea României!

Părintele Iustin Pârvu

În 22 august 2013, Consiliul local al Primăriei din Baia Sprie, Maramureş, i-a acordat, post-mortem, părintelui Justin Pârvu titlul de cetăţean de onoare al oraşului. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919, s-a închinoviat la Mănăstirea Durău în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemniţat de comuniști între anii 1948-1964. Între anii 1966 şi 1975 a fost reprimit în monahism ca vieţuitor al Mănăstirii Secu, iar între 1975 şi 1991 ca vieţuitor al Mănăstirii Bistriţa. În toamna anului 1991, părintele Justin Pârvu a pus piatra de temelie a Mănăstirii Petru Vodă (de călugări), iar din anul 1999 a început construirea Mănăstirii Paltin (de maici). A murit în iunie 2013, din cauza unui cancer la stomac. Institutul Elie Wiesel a solicitat retragerea titlului de Cetățean de Onoare acordat post-mortem părintelui Iustin Pârvu, pe motiv că acesta a fost un „negaționist al Holocaustului” împotriva evreilor prin invocarea argumentului conform căruia documentele nu probează existența acestui episod istoric.

Liderul rezistenței - Ion Gavrilă Ogoranu

În cadrul unei conferințe susținute la București în 18 aprilie 2013, cercetătorul Wiliam Totok, reprezentant al Institutului Elie Wiesel, pe fondul derulării unor imagini adeseori tendențioase, a încercat destrămarea aurei de erou național și știrbirea incontestabilei autorități morale pe care Ion Gavrilă Ogoranu, liderul rezistenței armate anticomuniste din munții Făgărașului a căpătat-o în ultimele două decenii în opinia publică românească. Wiliam Totok a încercat să relativizeze epopeea rezistenței anticomuniste din Făgăraș, afirmând că grupurile precum acela al lui Ion Gavrilă Ogoranu doreau înlocuirea totalitarismului comunist, cu alt totalitarism – cel fascist. Reproșul major adus lui Ion Gavrilă Ogoranu a fost că după 1990 nu s-a delimitat de trecutul său legionar.

Valeriu Gafencu – Sfântul închisorilor

Un întreg scandal a izbucnit și la Târgu Ocna, unde tot Institutul Elie Wiesel a solicitat retragerea titlului de Cetățean de Onoare al localității acordat post-mortem lui Valeriu Gafencu. Cel supranumit „Sfântul închisorilor” de Nicolae Steinhardt tocmai pentru că, închis în penitenciarul de la Târgu Ocna fiind (unde a și murit în 1952) a salvat, cu prețul propriei vieți, o viață (culmea, a unui etnic evreu – Richard Wurmbrandt) era considerat de reprezentanții INSHR drept incompatibil cu normele democratice și prevederile legale.

Savantul George Manu

La comemorarea uciderii în închisoarea de la Aiud a savantului de talie mondială George Manu (cel care a preferat să moară în închisoare decât să fie eliberat și transferat la o centrală nucleară din URSS), doctorand al celebrei laureate Nobel, Marie Curie, și autorul primului Tratat de fizică nucleară din România (în anul 1940), s-a aflat că în 2011, când Academia Română a dorit să îl primească post-mortem în rândurile sale, directorul General al INSHR, Alexandru Florian, a reușit să blocheze numirea sa, deja votată și aprobată de Prezidiul Academiei. Motivul: din nou, lase acuzații privind un pretins antisemitism.

Filozoful Petre Țuțea

Propunerea de acordare a denumirii „Petre Țuțea” unei străzi din Timișoara  s-a lovit și ea de un protest din partea Institutului Elie Wiesel. O scrisoare în vreo 20 de rânduri, în care se tot vorbește despre „legionarul” Petre Țuțea, trecându-se sub tăcere orice alt aspect al vieții sale, cu un final apoteotic: „Din aceste considerente, vă rugăm să reanalizați oportunitatea atribuirii unei străzi din Timișoara numele lui Petre Țuțea, act prin care s-ar cultiva memoria unei personalități-simbol a extremei drepte interbelice, cunoscute pentru convingerile sale antidemocratice”. Serios? Chiar și Țuțea?

Ultimul caz – Mircea Vulcănescu

Ultima aberație solicitată de Institutul Elie Wiesel a fost demolarea statuii marelui gânditor și martir român Mircea Vulcănescu, aflată în Piața Sfântul Ștefan din București, în apropierea locuinței în care a trăit filozoful de anvergură mondială ucis la Aiud, de la a cărui naștere s-au împlinit, în martie, 110 ani. Motivația solicitării Institutului Elie Wiesel o reprezintă sentința dintr-un simulacru de proces comunist din anul 1948, prin care cel care a adus României pe timp de război tone de aur, aflate și acum în Tezaurul Băncii Naționale, era condamnat la “8 ani de închisoare pentru săvârşirea de crime de război şi militantism în favoarea hitlerismului sau fascismului”.

Alte cazuri și o poveste cu „va urma”

Institutul Elie Wiesel a mai luat, de-a lungul timpului, atitudine publică împotriva marelui scriitor român, exilat la Paris, Paula Goma. Același institut a reclamat „manifestări legionare” la protestele împotriva exploatărilor de la Roșia Montană. Un alt caz de implicare a INSHR a fost luarea de poziție împotriva publicării, cu finanțare de la Consiliul Județean Suceava, a cărții pentru copii „Pățania lui Somnorilă”. Motivul – autorul George Ungureanu, care împlinise 100 de ani la data lansării (aprilie 2012) și care a fost condamnat de regimul comunist de cinci ori la moarte și de 30 de ori la închisoare, a fost în tinerețe „un legionar care a luat parte activ la politica antisemită a statului”. Și mai sunt multe altele.
Dacă lucrurile vor continua în același ritm, în curând va trebui să renunțăm la denumiri de străzi sau de instituții precum Eliade, Cioran, Noica, Ionescu. Sau, de ce nu?, chiar și la Mihai Eminescu ale cărui articole din seria „Evreii și Conferința” de la 1877 dau dovadă de mult mai mult antisemitism decât orice au făcut cei prezentați anterior. Și atunci, vom renunța oare la tot ce este simbol național pentru că așa ne cere un institut finanțat de statul român? Acceptăm, fără să punem măcar sub semnul întrebării, acuzația de antisemitism adusă martirilor luptei anticomuniste românești?
Am mai spus, cu ceva vreme în urmă, un lucru: nu neg sub nici o formă existența unui holocaust în România. Dar nu trebuie să uităm că în România a existat un al doilea holocaust: cel comunist, care a avut, aici, cel puțin tot atâtea victime ca și primul. De aceea, atât timp cât încă suntem în România, consider că este de datoria noastră să îi cinstim pe cei care au luptat împotriva celui de-al doilea holocaust, iar Institutul Elie Wiesel să își continue nobila activitate fără a se implica în decizii care privesc personalități simbol al românismului și ale luptei anticomuniste.

sursa foto

de Flavius BONCEA

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play