Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

OPINIE

De ce la Moldova se poate

Scris la: 20.02.2014, de: Flavius BONCEA Print

Foto 1

Tot ceea ce s-a întâmplat la noi, spre deosebire de Republica Moldova, a fost doar o enormă gargară politică și, din când în când, descentralizarea unor atribuții cărora guvernul nu le mai făcea față, însă fără o descentralizare și a resurselor necesare.

O știre a făcut înconjurul mediei românești în această săptămână: Republica Moldova oferă autonomie financiară unităților administrativ-teritoriale.
Practic, patru unităţi administrativ-teritoriale (municipiul Chişinău şi raioanele Râşcani, Ocniţa şi Basarabeasca) vor trece încă din acest an la autonomie financiară. Asta înseamnă că sistemul de transferuri cu destinaţie generală către bugetele acestor unităţi va fi bazat pe venituri şi nu pe costuri medii de cheltuieli pe cap de locuitor, estimate la nivel central. Proiectul de modificare a legii cu privire la finanţele publice locale în Republica Moldova a fost votat de către Parlament în noiembrie 2013. În 2014, legea intră în vigoare în cele trei raioane-pilot amintite mai sus şi în municipiul Chişinău, urmând ca în restul unităţilor administrativ-teritoriale modificările să fie aplicate începând cu 2015
Şeful Direcţiei finanţe a Consiliului raional Ocniţa, Constantin Gudima, a declarat că noua lege le va permite celor 21 de primării din raion să cheltuiască mai mulţi bani pentru administraţie, cultură, amenajarea teritoriului: „Aceste primării, practic, nu au de pierdut în urma implementării noului sistem de finanţare. Singurul perdant este bugetul raional, care urmează, în doi ani, să-şi ajusteze cheltuielile la posibilităţile reale”. Noul sistem-pilot din cele patru unităţi administrativ-teritoriale creşte responsabilitatea administraţiilor locale în ceea ce priveşte colectarea veniturilor proprii, din impozitul funciar, arenda pe terenuri, patrimoniul public. Moldovenii sunt conștienți și de riscuri, în sensul în care există posibilitatea ca autoritățile publice locale să nu fie în stare să genereze şi să încaseze venituri, fapt care ar însemna nu-şi poată acoperi cheltuielile, deoarece ar putea să nu aibă veniturile corespunzătoare. Însă nu riscurile au fost puse pe primul plan, ci ideea europeană a descentralizării administrative și financiare.
Știrea venită din Moldova de peste Prut este una tristă pentru România. Aceasta deoarece aici s-a cerut descentralizare administrativă și financiară încă din 1990, prin Proclamația de la Timișoara, iar de cel puțin 18 ani diverse proiecte și modele de regionalizare și de descentralizare se află tot timpul pe agenda guvernanților, indiferent de culoarea politică a acestora, ca o „prioritate zero”, fără a fi puse în nici un fel în practică. Tot ceea ce s-a întâmplat la noi, spre deosebire de Republica Moldova, a fost doar o enormă gargară politică și, din când în când, descentralizarea unor atribuții cărora guvernul nu le mai făcea față, însă fără o descentralizare și a resurselor necesare. Practic, timizii pași spre descentralizare au fost făcuți încărcând și mai mult autoritățile locale cu sarcini venite de la centru.
În republică, începând din mai 2013, când la putere a venit Colaiția pentru Guvernare Pro-Europeană, a devenit vizibilă nu doar o relație care depășește doar simpla cooperare cu Uniunea Europeană, mergând până la integrarea economică și aprofundarea cooperării politice. Este vizibilă și determinarea autorităților moldovenești de a le oferi cetățenilor lor posibilitatea de a avea și un trai apropiat celui din din Europa occidentală.
Și acesta este motivul pentru care în Moldova se poate după numai un an, în timp ce la noi nu se poate nici după aproape 25. Acolo există aplecare și spre problemele comunităților locale, în timp ce la noi reprezentanții acestor comunități ajung să uite de ele de dragul unei funcții la centru. Sunt convins, de exemplu, că la Râşcani, Ocniţa sau Basarabeasca nu este vreun deputat care să spună că acestea nu sunt buricul pământului. Or, noi avem așa ceva chiar și la Timișoara.

P.S: - Îmi spunea cineva, la un moment dat, că o unire a României cu Moldova nu ar fi posibilă deoarece în Moldova nu ar exista dorința politică pentru o astfel de unire. Practic, președintele Republicii, în urma unirii cu România, ar deveni doar un fel de prefect. Mișcarea cu autonomia financiară acordată raioanelor în republică mă face să îmi doresc, în eventualitatea unei uniri, ca președintele nostru să fie cel care ar deveni un fel de prefect...

de Flavius BONCEA

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play