Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

ASTAZI

Mihai I, Rege al României

Scris la: 20.07.2016, de: Print

Foto 1

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce bunicul său, Regele Ferdinand, a murit în aceeaşi zi.

Principele Carol (tatăl Regelui Mihai) renunţă la prerogativele de moştenitor al coroanei, astfel că se ajunge la situaţia în care ţara este condusă de un rege copil. Viaţa privată a lui Carol, escapadele acestuia au primat faţă de îndatoririle sale ca moştenitor al coroanei. După câteva aventuri, căsătorit fiind cu principesa Elena, Carol are o legătură care devine notorie cu Elena Lupescu, plecând cu aceasta în străinătate. De la Veneţia, principele a trimis, pe 12 decembrie 1925, o scrisoare tatălui său, prin care îl anunţa că renunţă la calitatea de moştenitor al Coroanei.
Cu toate insistenţele, Carol nu renunţă la decizia sa, astfel că Regele Ferdinand convoacă la Sinaia un Consiliu de Coroană, pe 30 decembrie 1925. El le cere participanţilor să ia cunoştinţă de cererea lui Carol şi, cât de repede, să ia măsurile legale pentru recunoaşterea Principelui Mihai ca principe moştenitor al României. Consiliul de Coroană ia act de cererea Regelui Ferdinand, demarând apoi procedurile legale pentru punerea acesteia în aplicare.
În ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea lui Carol, se modifica Statutul Casei Regale, Principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Regenţa era consituită din trei membri: Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Principele Nicolae (unchiul lui Mihai), care era preşedintele Regenţei. Noua instituţie intră în vigoare după decesul regelui Ferdinand I, pe 20 iulie 1927.
La 20 iulie 1927, Mihai pleacă de la Sinaia spre Bucureşti, împreună cu mama sa. În capitală este întâmpinat de prim-ministrul Ion C. Brătianu. Membrii Regenţei depun jurământul în faţa parlamentului, iar in toate garnizoanele din ţară îi jură credinţă noului Rege: “Jur credinţă Majestăţii Sale regelui Mihai I. Jur de a păzi Constituţiunea şi legile poporului român, de a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului”.
Astfel, Mihai devine rege al României la vârsta de nici şase ani. Prima domnie a micului Rege Mihai I va dura până în iunie 1930, când ajunge pe tron Regele Carol al II-lea (tată său). Regina-mamă a plecat în exil, iar Regele Mihai a rămas în grija tatălui Său. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

Ana LUPU

sursa foto: wikipedia.org

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play