Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

DIN VECHIME

„Şomajul timişorean şi muncitorii străini”

Scris la: 21.02.2013, de: Print

Foto 1

Ziarul VESTUL, 1932: „Depresiunea economică generală, cu multiplele sale consecinţe, a avut o înrâurire foarte puternică asupra oraşelor din Transilvania, cu un început de viaţă industrială şi îndeosebi asupra metropolei Banatului, unde, în împrejurări normale, trei sute de fabrici îşi înălţau coşurile spre zările albastre (...)”

Şomajul timişorean şi muncitorii străini

Depresiunea economică generală, cu multiplele sale consecinţe, a avut o înrâurire foarte puternică asupra oraşelor din Transilvania, cu un început de viaţă industrială şi îndeosebi asupra metropolei Banatului, unde, în împrejurări normale, trei sute de fabrici îşi înălţau coşurile spre zările albastre, acoperind zarea cu pâcle de fum, semn al unei vieţă prospere şi al unei bogăţii cari au dus departe faima acestui colţ de ţară şi a unei bune gospodării.
Azi, zarea e limpede, fabricile şi-au închis porţile, iar lipsa de lucru împinge pe primul plan al preocupărilor noastre problema şomajului timişorean.
Cu alte cuvinte, există în Timişoara o categorie de cetăţeni, cari fără voinţa lor sau a altora, din cauza crizei, au rămas fără lucru şi implicit au fost nevoiţi să recurgă la sprijinul societăţii pentru asigurarea unui minim de existenţă.
Numărul şomerilor timişoreni de toate categoriile, dar îndeosebi a muncitorilor manuali, se ridică la una mie cincisute. Un număr destul de respectabil, de întreţinerea cărora s'a îngrijit primăria, alocând în bugetul său anual sume cari au variat după împrejurări.
Spiritul uman şi larga asistenţă a autorităţilor trebuia să servească drept stimulent pentru marii industriaşi şi comercianţi, dânşii fiind chemaţi în primul rând să sprijine muncitorii fără lucru.
Dar nu numai că au refuzat acest sprijin, ci din cauza unei nefaste concepţii şovine, în industrie, comerţ şi meserii, au angajat în mare parte muncitori de cetăţenie străină. Afluenţa acestor străini este cauza şomajului timişorean.
Caracteristic este faptul că primăria, voind să perceapă de la aceşti muncitori de naţionalitate şi cetăţenie străină unele taxe pentru fondul şomerilor timişoreni, au intervenit aproape toate consulatele din Timişoara.
Această intervenţie nejustificată, dacă nu a avut alte consecinţe imediate, a servit autorităţilor locale o statistică extrem de edificatoare şi interesantă. Numărul angajaţilor de cetăţenie străină este de 3000 (trei mii). Municipiul Timişoara adăposteşte deci trei mii de angajaţi de cetăţenie străină, cărora le asigură pâinea de toate zilele, pe când una mie cincisute de muncitori din localitate şomează.
Faptul acesta nu este de mică importanţă şi el ar trebui să deschidă ochii tuturor şi îndeosebi acelora cari sunt chemaţi să curme acest rău.
Zilnic se reîntorc în ţară muncitorii români de specialitate, cari au fost angajaţi în Franţa, Italia, Germania, Cehoslovacia etc. şi în acest timp noi nu luăm nici o măsură pentru a opri măcara afluenţa în ţară a muncitorilor străini.
Comparând cele două cifre, a angajaţilor de cetăţenie străină din Timişoara şi numărul şomerilor timişoreni, avem una din principalele cauze ale lipsei de lucru. Iar când aceşti proletari străini, având obligaţiuni morale faţă de semenii lor din localitate, cărora le-au luat codrul de pâine, refuză asistenţa ce li s'a cerut numai şi numai pentru ajutorarea celor fără lucru, atunci e cazul să desbrăcăm haina sentimentelor noastre umanitare şi fără multă vorbă să le arătăm drumul ce duce spre graniţe.
Tot atât de inpoportună găsim şi intervenţia consulatelor din localitate.
Ultimul cuvânt însă îl are Ministerul Muncii, care trebue să ia grabnic măsuri, şi îndeosebi măsuri de efect, pentrucă în cele mai multe oraşe industriale din ţară, cauza şomajului este surplusul de „specialişti” de cetăţenie străină.


Romulus P. ROŞU

Articol din ziarul „VESTUL”, 6 aprilie 1932, anul III, nr. 498

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play