Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

DIN VECHIME

„Cărţi ce se citesc”

Scris la: 18.01.2013, de: Print

Foto 1

Ziarul VESTUL, 1932: „Cine spune că nu se citeşte mult astăzi, se înşeală! Se citeşte tot aşa de mult ca şi cu 10 sau 20 de ani înainte. Dar dacă privim mai atent lucrurile, vom vedea că această bucurie nu este întru nimic fundată. Se citeşte mult azi, dar ce se citeşte?!”

Cărţi ce se citesc

Cine spune că nu se citeşte mult astăzi, se înşeală! Se citeşte tot aşa de mult ca şi cu 10 sau 20 de ani înainte. Că se vând puţine cărţi, comparativ cu ce se vindea odinioară, aceasta este adevărat!
Cauza o ştim cu toţii. E criza. Oricui îi vine greu azi să mai jertfească 70 sau 100 lei pe o carte bună. Totuşi se citeşte mult! Şi se citeşte cu aceeaşi pasiune cu care odinioară adolescenţii făceau nopţi albe, citind pe „Werther”. Am văzut cum un grup de tineri neputând a-şi îngădui luxul de a-şi cumpăra fiecare aceeaşi carte, o cumpăra unul singur, sau o cumpărau contribuind fiecare cu partea lui bănească, urmând apoi trecerea din mână'n mână a cărţii dorite. Acest lucru nu ar putea decât să ne bucure, şi ne-ar îndreptăţi să zâmbim ironic către acei cari spun, că după războiul mondial, sufletele sunt complect zdruncinate, un suflu materialist cuprinzându-le şi stăpânindu-le tiranic, iar sentimentele cari astăzi ţin încătuşată fiinţa omenească sunt din acelea care îi fac cât mai puţin cinste! Dar dacă privim mai atent lucrurile, vom vedea că această bucurie nu este întru nimic fundată. Se citeşte mult azi, dar ce se citeşte?! În zadar veţi căuta sub ochii adolescenţilor cu mustaţa mijindă, sau sub ochii tinerelor fecioare, ceva care să trădeze literatura clasică, atât de mult savurată în trecut! Nu! „Suferinţele tânărului Werther” nu smulg de pe buzele tinerei generaţii de azi decât un zâmbet acru şi o interjecţie ce exprimă regretul pierderii timpului. Goethe, Schiller, Bernardin de Saint-Pierre, Victor Hugo, Daudet, Dickens, dintre pionieriii renaşterii, Dante şi Petrarca, îndepărtaţi de timpurile noastre, dar atât de interesanţi şi plini de un neasemuit farmec; Ovidiu, Vergilius, Horaţiu, Tacit etc., toţi zac prăfuiţi în rafturi de bibliotecă, fără ca o mână să-i mai atingă. Cărţile lor cari aveau nepreţuitul dar de a desvolta în sufletul nostru sentimentul frumosului, sublimului, azi nu mai trezesc nici cel puţin curiozitatea. În schimb, se citeşte cu aviditate Boccacio, părintele obscenilor mâzgălitori de hârtie din zilele noastre, se citeşte Dekobra, Pitigrilli şi alţi perverşi literaţi. Se citesc toate producţiile „literare” ce au darul de a excita animalul din fiecare om, se citeşte tot ce are puterea de a înăbuşi simţurile delicate şi alese.
Odinioară, în romanele lor, autorii înconjorau momentele „delicate” printr'o serie de puncte. Astăzi, autorii moderni îl descriu cu un lux de amănunte pentru care, dacă am trăi cu vreo câteva secole în urmă, ar plăti cu viaţa lor aceste acţiuni de reprimitivizare a sufletului omenesc. Dar ce este mai dureros, că cel mai sfânt act al vieţii noastre, dragostea, noţiunea aceasta considerată în tot complexul ei, e redusă de către aceşti autori la ceva vulgar şi extrem de simplu, a cărui importanţă e şi mai mult diminuată de reflexiunile revoltător de insultătoare, pe care le fac cu privire la idealele manifestări ale sufletului. Astăzi se citeşte numai literatura excitantă! Atât literatură fabricată în serie pe acelaşi calapod, de pezevenghii romancieri şi poeţii de azi, cari şi-au comercializat talentul şi sentimentele, şi speculează, în mod ordinar, partea cea mai grea de stăpânit de om: animalitatea.
Tendinţa literaţilor de astăzi este îmbogăţirea materială prin specularea ruşinoasă a patimilor omeneşti. Şi vai, nimeni nu porneşte o cruciadă contra acestor ucigaşi ai sufletului tinerelor generaţii! Nici religia, nici părinţii, nici cei mai severi predicatori ai moralei! Nimeni nu are curajul de a porni „cruciada căştii bune” contra romancierilor samsari şi fără scrupule! Nimeni, nimeni...!



Articol din ziarul „VESTUL”, 28 martie 1932, anul III, nr. 490

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play