Vestul.ro
Din vechime

„Un eveniment muzical”



Ziarul VESTUL, 1932: „Timişoara va avea fericitul prilej de-a asculta marele eveniment al Bucureştiului, Rapsodia română, opera postumă a celui mai celebru compozitor şi pianist european, Fr. Liszt. (...) este primul caz când motive, şi chiar întregi melodii poporale româneşti, au fost introduse în muzica universală ca elemente de permanentă valoare mondială, sub egida unei atât de necontestate personalităţi, ca marele Liszt.”

Un eveniment muzical

Timişoara va avea fericitul prilej de-a asculta marele eveniment al Bucureştiului, Rapsodia română, opera postumă a celui mai celebru compozitor şi pianist european, Fr. Liszt. Această capodoperă, căreia un destin bun i-a permis compatriotului nostru, dr. Ocavian Beu, să o descopere nu demult la Weimar, va fi executată şi la Timişoara, la 19 aprilie 1932, în sala „Casinoului Militar”, cu ocazia turneului pe care îl întreprinde în centrele şi oraşele muzicale din Transilvania distinsa pianistă română, d-na Aurelia Cionca Pipoş, profesoară la Academia Regală de Muzică din Bucureşti.
Apariţia neaşteptată a acestei bucăţi noui de Liszt pare de o însemnătate extraordinară pentru toată lumea. Faptul acesta însă potenţat în importanţa pentru muzica românească, este primul caz când motive, şi chiar întregi melodii poporale româneşti, au fost introduse în muzica universală ca elemente de permanentă valoare mondială, sub egida unei atât de necontestate personalităţi, ca marele Liszt.
Şi acum câteva cuvinte în legătură cu această descoperire:
Cronicele muzicale româneşti depe vremuri s'au ocupat (cu ocazia concertelor date de Liszt) de o serie de variaţiuni şi improvizaţiuni pe teme româneşti, executate de renumitul muzician la Bucureşti, Iaşi şi Constantinopole. Era vorba desigur de schiţele care au slujit la compunerea Rapsodiei Române. Manuscrisul original al acestei rapsodii încă n'a fost descoperit. Investigaţiile d-lui Octavian Beu, secretar de legaţie, au dus la găsirea unei copii scrise de Ioachim Raff, care a fost mult timp secretarul lui Liszt. Această copie – spune d-l Beu – făcută pentru a fi tipărită, este scrisă cu atât de mare îngrijire, încât la prima vedere s'ar crede că e o gravură. Timp de 84 de ani a rămas încă necunoscută.
Nu s'a găsit nici o însemnare, care să se refere la această compoziţie românească, şi care să desvăluie taina care a panat atâta vreme asupra acestui manuscris de 25 pagini.
Temele poporale sunt păstrate în întregime şi originalitate, fără să-şi piardă, printr'o stilizare prea personală a autorului. Sunt motive din părţile noastre şi din Vechiul Regat, intitulate după temele principale: Hora Bătrânească, Învârtita, Tiitura, Ca la uşa cortului şi Corăbească.
Aşteptăm cu interes această audiţie muzicală şi suntem siguri că pe de o parte programul bogat şi frumos, iar pe de altă parte numele de reputaţie europeană a pianistei vor atrage un public numeros şi select, constituind astfel concertul d-nei Cionca un eveniment de seamă pentru capitala Banatului.


Articol din ziarul „VESTUL”, 24 martie 1932, anul III, nr. 488