Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

BANAT

O carte-document puţin cunoscută despre pemi (5)

Scris la: 09.10.2012, de: Mircea RUSNAC Print

Foto 1

Lucrarea la care ne vom referi în continuare a fost publicată cu ocazia celei de-a 175-a aniversări a aşezării pemilor în Banat. Autorul ei este Valeriu F. Fabian. (...) o lucrare cuprinzătoare, acoperind numeroase aspecte ale vieţii şi trecutului pemilor germani. O lucrare despre o comunitate care a trăit timp de aproape două secole în munţii Banatului şi din care în scurt timp nu va mai rămâne decât amintirea.

Un episod inedit s-a petrecut în 1872, când Johann Tremmel din Gărâna, dorind să facă cunoscută localitatea, a mers din proprie iniţiativă la expoziţia internaţională de la Viena, unde a prezentat unele produse artizanale: o greblă, o lopată, o bucată de şindrilă sau o cofă pentru apă, toate fiind făcute din lemn. (p. 96-97) Un alt om deosebit a fost Karl Rüdel din Brebu Nou în anii 1840. A fost concomitent pantofar, învăţător, crescător de vite, sanitar, zidar, călător în Grecia şi Turcia, iubitor de copii, flori şi natură. (p. 97) Printre evenimentele nefericite din trecutul pemilor s-a numărat epidemia de difterie şi de scarlatină din 1936-1937, când nu exista un medic propriu. În câteva luni au murit 40 de copii. (p. 97) Alte asemenea epidemii s-au produs şi mai devreme, precum cea de pojar din Brebu Nou în 1839, când au murit mai mulţi copii, urmată de varicelă, cu alte victime în rândul copiilor, şi de holeră, cu 6 victime în 4 zile. (p. 98)
Alte evenimente au fost determinate de contextul geopolitic al aşezării pemilor, prezentate special în capitolul Războaiele, calvarul deportărilor şi urmările lor. Pemii au fost colonizaţi şi în scopul păzirii hotarelor răsăritene ale Imperiului austriac, astfel încât au luat parte la toate bătăliile purtate de atunci. La revoluţia din 1848 ei au înregistrat 18 victime, în războiul cu Italia din 1859 au avut 11 morţi, iar în cele cu Danemarca şi cu Prusia din 1864-1866 au fost din nou 18 victime. (p. 99) De pe fronturile primului război mondial au mai revenit acasă 38 de locuitori din Brebu Nou şi 35 din Gărâna. (p. 99) În cel de-al doilea război mondial au fost înrolaţi 138 de bărbaţi din Gărâna şi 158 din Brebu Nou în armatele română şi germană. Ei au luptat până în Caucaz, în Crimeea, la Leningrad, în Franţa şi Grecia, apoi în Munţii Tatra. Dintre cei 158 din Brebu Nou s-au mai întors doar 46, alţi 74 rămânând în Germania, Austria sau Anglia şi 38 murind în război. Dintre cei 138 din Gărâna s-au întors 76, 22 murind pe front şi 40 rămânând în Germania. (p. 99) Prizonierii din U.R.S.S. au mai putut reveni acasă numai la zece ani de la terminarea războiului.
A urmat deportarea germanilor în Uniunea Sovietică, cuprinzând peste 250 de locuitori din Gărâna (între care 132 de femei) şi 185 din Brebu Nou. În noaptea de 13-14 ianuarie 1945, cele două sate au fost înconjurate de soldaţi români şi sovietici. Au fost luaţi pemi din aproape fiecare casă, fiind duşi la muncă forţată. Unele femei erau însărcinate şi vor naşte în timpul transportării către lagărele de muncă. De acolo, unii au revenit acasă abia peste şase ani. 24 de bărbaţi şi 4 femei din Gărâna, ca şi 25 de persoane din Brebu Nou, au murit la Berezovskaia, Iss şi Juravlinsk. (p. 100)
Cei ridicaţi din case au fost duşi pe jos, în condiţiile celei mai grele ierni din câte au cunoscut pemii în satele lor, până la gara Slatina Timiş, unde au fost îmbarcaţi în vagoane de marfă şi transportaţi timp de 42 de zile. În lagărele sovietice locuiau câte 30-40 într-o baracă, fără curent electric, hrana zilnică fiind compusă din pâine, zahăr, cartofi, supă de varză sau de ciuperci. Cei care nu-şi realizau norma de lucru în pădure sau în mină erau lipsiţi şi de acea raţie de mizerie. (p. 100) Au revenit acasă 149 de deportaţi la Brebu Nou şi 228 la Gărâna, însă mulţi dintre ei au decedat în scurt timp din cauza bolilor şi a subalimentării. (p. 100-101)
Lucrarea lui Valeriu F. Fabian se încheie cu capitolele Mâncăruri tradiţionale pemeşti, Gărâna – muză inspiratoare (cuprinzând poezii ale autorului), Speranţe şi perspective, Epilog şi Sumar. Există şi două scurte traduceri în limba germană. În total, acestea formează o lucrare cuprinzătoare, acoperind numeroase aspecte ale vieţii şi trecutului pemilor germani. O lucrare despre o comunitate care a trăit timp de aproape două secole în munţii Banatului şi din care în scurt timp nu va mai rămâne decât amintirea.

*Valeriu F. Fabian, Brebu Nou (Gărâna) – vatră de istorie, oază de sănătate şi de recreere, Editura Pardon, Gărâna, 2002, 141 p.

Fotografie de Hermann Heel; sursa foto: istoriabanatului.wordpress.com

de Mircea RUSNAC

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro



Comentează






capcha


Reguli:
1. Vă rugăm folosiţi un limbaj civilizat;
2. Vă rugăm nu folosiţi cuvinte care pot jigni alte persoane care postează comentarii;
3. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să vă referiţi doar la articolul afişat şi să nu atacaţi autorul sau autorii materialului;
4. Nu folosiţi un limbaj vulgar sau cu tentă sexuală;
5. Nu vom permite comentarii discriminatorii cu tentă xenofobă, antisemită sau rasistă;
6. Comentariile care intră în contradicţie cu regulile de mai sus vor fi şterse fără a se afişa vreun motiv;
7. Daca veţi continua să sfidaţi aceste reguli nu veţi mai putea să postaţi mesaje.

Comentând pe acest site, sunteţi de acord cu regulile precizate, le intelegeţi şi vă daţi acordul că le veţi respecta. Vă mulţumim.

jeGhJdvyGpbO 12.10.2015 03:01

Hi Krissy,A bunch of thanks for ftirueang us in your blog. Your absolutely correct and thank you for making an emphasis that our services are basically FREE. If you invest P5,000, the mutual fund company of your choice will receive that 5,000. Plus all of the perks we offer exclusively for our clients under us.As our client base continue to grow, we'll be going to deliver additional website features that will surely rock the investor's world Let me share to you a little secret =P. We are contemplating to implement an affiliate program wherein investors may refer other investors, and profit from that. The referrer would be receiving an equivalent percentage of the entry fee from the investment of his/her referral.This is in the conceptualization stage. Let's see how these things push through Once again, thank you.Regards and Godbless!Nick http://ocaymygjmta.com [url=http://bjknoba.com]bjknob a[/url] [link=http://ddqmln.com]ddqmln [/link]

pnw045wdR 10.10.2015 02:46

Taking the <a href="http://glmzalbsmjq.com"> ovriveew,</a> this post hits the spot

QnlfjbNQUe0 09.10.2015 20:11

hoinareala placuta si va aattpesm cu vreme buna pentru tura de bike din 16oct. Este si de pedala mea tura?@Horatiu: exact la voi ma gandeam cand am citit blogul lui Suca! Grija mare traseul este recomandat sa-l faceti in sensul in care l-am facut si noi, nu si invers si pe portiunea Eftimie Murgu - Dubova (de iese la Decebal) este o portiune si de balaurit. Oricum a documentat bine Suca tura cu poze.Ture faine si ne vedem in Crai. http://jmxiynqttnr.com [url=http://fsmdiw.com]fsmdiw[ /url] [link=http://pbizxnus.com]pbiz xnus[/link]

yQegx2bPkw 09.10.2015 01:04

Am fost si eu de 2 ori in Caras Severin - Ravensca (satul de cehi), Cheile Nerei integral,<a href="http://gpehslcjr.com"> cadsaca</a> Beusnita, Sasca Romana, Carbunari - Moldova Noua, Anina, Oravita, Herculane, Cheile Tasnei etc... superba zona intr-adevar. Chiar aveti un "loc de joaca" pe cinste.

SBG0RJ5yqOjS 02.10.2015 16:05

Ma Suca , tre sa mai vii la unu-doua cantonamente in maritee de nunti ca sa nu mai patiti asa ceva :-) ... sigur va puteati lipi de ceva friptura si ciorba de la nunta, parca suna altfel decat pateu si castraveti :)))

cri-cri 10.11.2012 05:56

d-le Rusnac...e foarte laudabila initiativa dvs de a stringe laolalta aceste materiale legate de istoria Banatului...si as vrea sa va sugerez inca o directie de cercetare pe care eu unul as considera-o interesanta...cel putin din punctul de vedere al prezentei lor destul de proeminente si deranjante in orase ca Resita istoria tziganilor in banat am auzit opinii cum ca imparateasa tereza a deportat tziganii din imperiu la periferie...exista cumva surse istorice care sa ateste aceatsa mutare? sau exista o alta cauza?

emmanuel 10.10.2012 00:26

Cunosc multi dintre ei, locuiesc cu mine in Oberbayern.Nu vorbeau niciodata cu placere romaneste, acum nu mai vorbesc deloc.

Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play