Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

REGIONALISM

3 August 1919 - Armata Regală Română a intrat în Timişoara

Scris la: 03.08.2012, de: Cornel-Florin SERACIN Print

Foto 1

Vara anului 1919 aduce pentru prima dată în Banat Armata Regală Română, oastea Regatului României preluând administrarea fostelor comitate Caraş-Severin, Timiş şi Torontal. În 3 August 1919, dorobanţii Armatei Regale Române, sub comanda colonelului Virgil Economu au intrat în Timişoara şi au instaurat administraţia militară română pe teritoriul judeţului Timiş-Torontal.

Vara anului 1919 aduce pentru prima dată în Banat Armata Regală Română, oastea Regatului României preluând administrarea fostelor comitate Caraş-Severin, Timiş şi Torontal. În 3 August 1919, dorobanţii Armatei Regale Române, sub comanda colonelului Virgil Economu au intrat în Timişoara şi au instaurat administraţia militară română pe teritoriul judeţului Timiş-Torontal.
Momentul desfiinţării Imperiului austro-ungar, ca urmare a pierderilor suferite de blocul militar al Puterilor Centrale în anul 1918, a avut ecouri foarte puternice şi în Banat. Naţiunile de pe teritoriul Banatului, simţindu-se eliberate de autoritatea unei puteri imperiale, regale, au declanşat mişcări revoluţionare care au luat forma unor manifestări anarhice, revoluţionarii dedându-se la distrugerea unor monumente care aminteau de fostul imperiu dualist desfiinţat.  Au existat momente când adepţii continuării vechii orânduiri, au încercat să deturneze realizarea deziteratelor românilor bănăţeni, propunându-le fie să primească integrarea într-o Republică ungară, fie să facă parte dintr-un Banat independent sub protecţia trupelor militare franceze. Ambele variante au fost respinse ca fiind neconforme cu realităţile de la sfârşitul primului război mondial. Naţiunea română din Banat a urmat cursul unirii cu Regatul României, deziterat propus la intrarea Armatei Regale Române în prima conflagraţie mondială de partea blocului militar al Antantei.
Sosirea Armatei Regatului Sârbo-Croato-Sloven pe teritoriul Banatului, ca urmare a încheierii convenţiei de la Belgrad din toamna anului 1918, a adus pentru scurt timp pacificarea acestei zone, dar, treptat, treptat, militarii armatei statului vecin s-au dedat la persecuţii împotriva naţiunii române, naţiune care dorea unirea cu Regatul României.
Comportamentul intolerant al autorităţilor sârbe faţă de locuitorii de naţionalitate română îi va determina pe aceştia să ceară ajutorul Marelui Cartier General al Armatei Regale Române. Intervenţia unor superiori din Armata Regală Română pe lângă autorităţile militare franco-sârbe a adus îmbunătăţirea tratamentului aplicat de militarii sârbi, populaţiei româneşti.
Abuzurile săvârşite în Banat, persecuţiile la care au fost supuşi românii care doreau să participe la Marea Adunare Naţonală de la Alba Iulia nu au rămas fără ecou în rândul blocului militar al Antantei. Consiliul Puterilor Aliate de la Paris a hotărât, la 21 iunie 1919, divizarea zonei între români şi sârbi. Această hotărâre a adus multă nemulţumire în rândul românilor bănăţeni, ea nemaiputând să fie schimbată. Sever Bocu, fruntaşul bănăţean, nota referitor la acest moment, după revenirea acasă, următoarele: „Din Paris eu mă întorsesem acasă în Banatul meu mutilat, ca un ostaş ce se întoarce dintr-o bătălie demoralizat, înfrânt. Era mare emoţia mea, să-mi revăd patria mea restrânsă.”
În iulie 1919 au început la Timişoara lucrările unei comisii militare pentru evacuare armatei regatului sârbo-croato-sloven. Comisia era alcătuită din generalul francez  Franchet d’Espèrey, colonelul român Virgil Economu şi colonelul sârb Velkovi.
Lucrărilor comisiei au stabilit că armata regatului sârbo-croato-sloven urma să înceapă evacuarea conform hotărârilor luate la 21 iunie 1919 la Paris. Comisia a stabilit o linie de demarcaţie provizorie între regatul sârbilor-croaţilor şi slovenilor şi Regatul României, fiind stabilite localităţi de graniţă care urmau să fie controlate de români.
După ce Valeriu Branişte a primit din partea Consiliului Dirigent un mandat pentru a studia situaţia existentă în Timişoara şi după o serie de consultări avute cu mai mulţi lideri politici locali, întocmeşte un raport detaliat, expediat la Sibiu. În baza lui, la 25 iulie 1919, dr. Aurel Cosma a fost numit prefect al judeţului Timiş de către Consiliul Dirigent, iar la 28 iulie fruntaşul român bănăţean a fost instalat prefect, preluând administraţia în numele statului român, în judeţul Timiş-Torontal. Noul prefect, dr. Aurel Cosma, a depus jurământul pentru această funcţie autorităţilor superioare române, reprezentate prin Valeriu Branişte, şef de resort în Consiliul Dirigent. Tot în ziua de 28 iulie, Aurel Cosma îl va informa pe Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent, printr-o telegramă, că a preluat funcţia de prefect al judeţului Timiş-Torontal.
La 27 iulie 1919, subunităţile armatei regatului sârbilor, croaţior şi slovenilor au părăsit teritoriul Banatului ce revenea statului român. Se pregătea terenul pentru ca teritoriul Banatului de câmpie să fie preluat de administraţia militară a Armatei Regatului Unit al României.
La 28 iulie, dr. Aurel Cosma a semnat o proclamaţie, publicată a doua zi în presa locală, făcând în acest fel cunoscute intenţiile sale în conducerea judeţului. În această proclamaţie era prevăzut ca noua administraţie să fie condusă “în spiritul Consilului Dirigent din Sibiu şi sub autoritatea comandantului francez din localitate.” Se solicita Poliţiei, Jandarmeriei şi Armatei Franceze să apere “siguranţa personală şi avutul publicului”, precum şi “ordinea publică”, în vederea descurajării “oricărei agitaţiuni contra oricărei confesiuni, clase sau naţionalităţi”. Locuitorilor judeţului li se cerea să păstreze ordinea, iar funcţionarilor publici “să rămână la posturile lor şi să-şi prevadă cu conştiinţa datorinţele lor oficiale”. Noul prefect le promitea că va “lua măsuri de lipsă pentru asigurarea existenţei materiale atât a lor, a familiilor lor, cât şi a persoanelor trecute la pensie”.
Noul prefect va primi vizita unei delegaţii compuse din personalităţi ale oraşului Timişoara, personalităţi care îl vor asigura de toată încrederea locuitorilor din cartierele Timişoarei. Membrii delegaţiei îl vor felicita ca urmare a preluării acestei funcţii. Delegaţia avea în frunte un prelat catolic, David Lang, care în cuvântarea sa de aici a ţinut să sublinieze faptul că armonia între bănăţeni, indiferent de naţionalitate şi religie, domneşte la Timişoara din cele mai îndepărtate vremuri. “Noi am lucrat umăr la umăr şi roadele acestei activităţi se vădesc şi în dezvoltarea oraşului nostru”, a încheiat David Lang.
Dr. Aurel Cosma a mulţumit pentru exprimarea ataşamentului şi încrederii membrilor delegaţiei, şi a subliniat faptul că, în perioada anilor de şcoală petrecuţi la Timişoara, a costatat şi el că, în pofida diversităţii naţionale şi confesionale, locuitorii oraşului bănăţean convieţuiesc împreună, unindu-i cultura acestei zone. Prefectul a precizat că pe toată durata mandatului său va pune accent pe această idee şi se va strădui ca tradiţia timişoreană să fie continuată. “Noi trebuie să ne stimăm unii pe alţii, noi trebuie să ne respectăm unii pe alţii, fără a ţine seama de naţionalitate”, a conchis el, asigurând membrii delegaţiei să apeleze cu încredere la autorităţile române, în orice împrejurare.
În conformitate cu dispoziţiile Consiliului Dirigent, în dimineaţa zilei de 2 august 1919, din direcţia Arad au sosit cu un tren special 480 de jandarmi români, iar după-masă a mai sosit la Timişoara un detaşament de jandarmi din direcţia Lugoj. În gara Timişoara a fost o atmosferă sărbătorească, atmosferă în care trupele de jandarmi au fost primite în capitala Banatului de câmpie, Timişoara. Maiorul Pop i-a asigurat pe cei prezenţi că jandarmii români vor fi la înălţimea chemării.
Întreaga metropolă a Banatului a luat în acest timp un aspect de sărbătoare. Vestea că vor sosi a doua zi ostaşii unităţilor operative ale Armatei Regale Române s-a răspândit cu repeziciune în oraş. În haine de sărbătoare, zeci de săteni au sosit în oraş pe jos, călări sau cu căruţele pentru a fi martori oculari la marele eveniment anunţat. Iosif Velceanu îşi amintea despre acest eveniment următoarele: “Şi iată că la 3 august 1919, sosi deci ziua mult aşteptată şi dorită! Peste noapte Metropola îmbrăcase haine de sărbătoare. Ca o vrajă a unei nopţi de vară, înfloriră pretutindeni steagurile tricolore. Dimineaţa, Metropola se deştepta transformată într-o podoabă neobişnuită de steaguri şi drapele româneşti, care fluturau vesel pe case şi palate, pe turlele bisericilor şi pe frontispiciile tramvaielor. Vitrinele prăvăliilor şi geamurile cafenelelor erau toate împodobite cu portretele Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, între care se vedea împodobit cu panglici tricolore portretul moştenitorului de tron, A.S.R. Carol.”
A doua zi, 3 AUGUST 1919, la ora 8:30, ostaşii armatei Regatului Unit al României au fost întâmpinaţi la marginea oraşului de un public numeros, în frunte cu prefectul Aurel Cosma. Oastea Regatului României Unite a intrat în Timişoara pe fosta Cale a Recaşului, azi Calea Dorobanţilor, şi a fost condusă de colonelul Virgil Economu. Într-o atmosferă de mare sărbătoare, Armata Regală Română s-a îndreptat spre Piaţa Domului, care din acel moment se va numi Piaţa Unirii. În numele locuitorilor români a luat cuvântul protopopul Ioan Oprea care le-a mulţumit soldaţilor români şi i-a asigurat de neţărmurita dragoste frăţească, subprefectul Ferenczy Sándor a salutat militarii români în numele locuitorilor judeţului şi ai oraşului, primarul Geml József le-a oferit, conform tradiţei, pâine şi sare. Au fost prezenţi în Piaţa Unirii şi reprezentanţii minorităţilor naţionale, luând cuvântul personalităţi din rândurile acestora. În numele armatei române, le-a răspuns, tuturor, colonelul Virgil Economu. Dr. Aurel Cosma îşi va aminti peste ani acest moment astfel: “Noi, românii bănăţeni, am fost poate cei din urmă care am ridicat, în strigăte de bucurie, pălăria noastră în faţa drapelelor celor dintâi regimente româneşti care au intrat pe pământul nostru. Într-adevăr nu era decât 3 august 1919, când oraşul Timişoara şi-a deschis porţile în faţa dorobanţilor români, care au venit să pună stăpânirea veşnică pe acest pământ românesc. Era o zi mare pentru noi. Era praznicul dezrobirii Banatului… Nu se poate cuprinde în cuvinte însufleţirea nemărginită a românilor de aici care au venit în număr de aproape o sută de mii ca să întâmpine glorioasa noastră armată.”
În după-amiaza aceleiaşi zile a ajuns la Timişoara şi preşedintele Consiliului de Miniştri, I. I. C. Brătianu, sosit în capitala Banatului de câmpie cu un tren special. A fost însoţit de Ştefan Ciceo Pop, reprezentant de frunte al Partidului Naţional Român, ministru în Consiliu Dirigent, Mihai Popovici, colonelul Tuhari şi şeful său de cabinet Alimănăşteanu. I. I. C. Brătianu a rostit la întâlnirea cu românii bănăţeni următoarele: “Simt o deosebită fericire că sunt în capitala Banatului, pe veci liberă. Soarta neamului nostru va fi asigurată cum nevoile sale o cer. Neamul nostru prin bărbăţia sa şi-a atras admiraţia lumii întregi. Acum vă pot spune că anarhia maghiară e înfrântă, patrulele cavaleriei noastre sunt la 15 km de Budapesta. Cu această ştire vă zic bine v-am găsit.”
La 12 august 1919, de dimineaţa, generalul francez De Tournadre, însoţit de ultimii militari francezi, a părăsit Timişoara, astfel punându-se punct prezenţei trupelor franceze în Banat, întreaga putere politică şi administrativă rămânând în mâna autorităţilor române. În urma plecării armatei franceze, prefectul Aurel Cosma a emis un apel în care sublinia că autorităţile din subordinea sa au preluat inventarul tuturor problemelor legate de administrarea judeţului. Prefectul a chemat locuitorii la respectarea legilor şi hotărârilor aflate în vigoare şi a dat asigurări că autorităţile statului urmau să facă uz de toate mijloacele pentru a asigura liniştea şi pacea socială. Cu acest prilej prefectul Aurel Cosma reamintea că adiministraţia românească era condusă “de iubirea de dreptate imparţială faţă de toţi fără deosebire de religie, naţionalitate şi treaptă socială”. 
Se încheia astfel o primă etapă pe drumul consolidării Regatului Unit al României. Moştenirea părinţilor mergea mai departe. Coroană română continua să fie o reflectare a Statului Regal, în continuitatea lui istorică, dar şi a Naţiunii, în devenirea ei. România Regală mergea mai departe, independentă şi suverană, împreună cu toate statele civilizate ale lumii, state cu democraţii bine consolidate. Cu grija teritoriilor cerute pentru a fi unite cu Regatul României, prin Rezoluţiunea de la Alba Iulia, citită în timpul Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918, teritorii rămase altor state prin hotărârile tratatelor de pace încheiate la sfârşitul conflagraţiei mondiale, România Regală va sprijini sub diferite forme păstrarea identităţii naţionale a românilor aflaţi aici, şi nu îi va uita.

text foto: bustul din Timişoara al lui Virgil Economu; sursa foto: www.banaterra.eu

de Cornel-Florin SERACIN

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro



Comentează






capcha


Reguli:
1. Vă rugăm folosiţi un limbaj civilizat;
2. Vă rugăm nu folosiţi cuvinte care pot jigni alte persoane care postează comentarii;
3. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să vă referiţi doar la articolul afişat şi să nu atacaţi autorul sau autorii materialului;
4. Nu folosiţi un limbaj vulgar sau cu tentă sexuală;
5. Nu vom permite comentarii discriminatorii cu tentă xenofobă, antisemită sau rasistă;
6. Comentariile care intră în contradicţie cu regulile de mai sus vor fi şterse fără a se afişa vreun motiv;
7. Daca veţi continua să sfidaţi aceste reguli nu veţi mai putea să postaţi mesaje.

Comentând pe acest site, sunteţi de acord cu regulile precizate, le intelegeţi şi vă daţi acordul că le veţi respecta. Vă mulţumim.

A1awsZSsLY 04.05.2016 04:05

Apple now has Rhapsody as an app, which is a great start, but it is currently hampered by the inability to store locally on your iPod, and has a dismal 64kbps bit rate. If this changes, then it will somewhat negate this advantage for the Zune, but the 10 songs per month will still be a big plus in Zune Pa8ss#&217; favor. http://aglktag.com [url=http://altwygjwwr.com]alt wygjwwr[/url] [link=http://yiebkxal.com]yieb kxal[/link]

ymKEIPUes 03.05.2016 21:08

Hmm is anyone else <a href="http://eqpvfnesv.com">en icrnteuong</a> problems with the pictures on this blog loading? I&#8217;m trying to find out if its a problem on my end or if it&#8217;s the blog. Any feedback would be greatly appreciated.

neWRpmim3Q 03.05.2016 07:20

Boy that relaly helps me the heck out.

Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play