Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

SEVER BOCU

134 de ani de la naşterea lui Traian Lalescu

Scris la: 24.07.2016, de: Sever BOCU Print

Foto 1

Personalitate proeminentă a şcolii matematice româneşti, Traian Lalescu s-a născut la 12 iulie 1882 (pe stil nou, 24 iulie). Astăzi, când aniversăm 131 de ani de la naşterea lui Traian Lalescu vă oferim discursul lui Sever Bocu rostit în 1929, cu ocazia dezvelirii bustului lui Traian Lalescu din faţa Şcolii Politehnice din Timişoara.

Personalitate proeminentă a şcolii matematice româneşti, Traian Lalescu s-a născut la 12 iulie 1882 (pe stil nou, 24 iulie). A fost academician, matematician, profesor universitar cu numeroase contribuţii în multiple domenii ale matematicii pure şi aplicate. Este unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale şi a lăsat în urma sa numeroase studii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geomatriei, algebrei, istoriei matematicii. În istoria Timişoarei şi a Banatului rămâne ca şi cel care a înfiinţat Şcoala Politehnică din Timişoara şi a fost primul său rector.
Astăzi, când aniversăm 134 de ani de la naşterea lui Traian Lalescu vă oferim discursul lui Sever Bocu rostit în 1929, cu ocazia dezvelirii bustului lui Traian Lalescu din faţa Şcolii Politehnice (astăzi, Facultatea de Mecanică).

 
TRAIAN LALESCU

Doamnă,
Doamnelor, Domnilor,
Când acum e anul, pleca dintre noi pentru totdeauna. Traian Lalescu nu ajunsese încă la apogeul dezvoltării, de unde şi-ar fi putut da măsura completă a prodigioasei sale minţi. O boală nemiloasă îi rodea în ascuns centrele nervoase, şi minunatul mecanism care era creierul lui se strică şi-şi încetă geniala-i funcţiune.
Prin ce capriciu al naturii răsări această minte, cu atât de clare determinaţiuni pozitiviste, ca o abatere oarecum dela o regulă generală, într’o lume de visători, de cântăreţi, de poeţi, din care se compunea societatea bănăţeană? Este o enigmă a cărei dezlegare nu ne este dată încă în faza de azi a ştiinţei.
Cine ştie prin ce mistere ale eredităţii, fiul umil din Banat moşteneşte celula matematică, picătura de sânge genială care-l naşte oarecumva savant, cum pe alţii îi naşte poeţi, care-i deschide lui cu uşurinţă, ca marilor iniţiaţi, orizonturi ce pentru majoritatea muritorilor rămân cu totul nepătrunse.
În Bănat a fost o viaţă patriarhală, rurală, a lipsit un mediu, o ambianţă de ştiinţă, de laborator, care să explice apariţia unui asemenea fenomen, dacă nu cumva trebuie să credem că vreun legionar, vreunul dintre inginerii ce construiră podul peste Dunăre, răzbate, după o aşteptare de două mii de ani, în dânsul.
În scurta lui trecere prin viaţă, în această lumină, savantul român trăi totuşi destul pentru a lăsa un nume în lumea ştiinţifică mondială. Căci aceasta şi nu injoncţiunile în alte domenii, străine lui, fie ele venite din intenţii cât de nobile, îi asigură lui Traian Lalescu nemurirea.
Nu „curba Lalescu“, ci această Politehnică, desprinsă dintr’un prestigiu al său ştiinţific, dintr’o mândrie regională ce-l reclamă, îi vor perpetua memoria adânc în viitorime. Şi astăzi, când înconjurat de rector, de profesori, de elevi, Politehnica din Timişoara îl fixează în marmora neperitoare, iată, vine să-l omagieze, prin mine, guvernul ţării însăşi, Provincia sa iubită, Asociaţia culturală bănăţeană întemeiată de el, Directoratul VII, Prefectura, oraşul Timişoara să-şi închine steagurile lor, aşezându-l definitiv în galeria marilor bărbaţi bănăţeni cărora le datorează recunoştinţa noastră.
Fie-i memoria eternă.

„Voinţa Banatului“, a. IX (1929), Nr. 14. Rostit cu ocazia dezvelirii bustului lui Traian Lalescu în faţa Şcoalei Politehnice din Timişoara. Text preluat din Sever Bocu – “Drumuri şi răscruci”, vol. II. – Discursuri.

de Sever BOCU

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro



Comentează






capcha


Reguli:
1. Vă rugăm folosiţi un limbaj civilizat;
2. Vă rugăm nu folosiţi cuvinte care pot jigni alte persoane care postează comentarii;
3. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să vă referiţi doar la articolul afişat şi să nu atacaţi autorul sau autorii materialului;
4. Nu folosiţi un limbaj vulgar sau cu tentă sexuală;
5. Nu vom permite comentarii discriminatorii cu tentă xenofobă, antisemită sau rasistă;
6. Comentariile care intră în contradicţie cu regulile de mai sus vor fi şterse fără a se afişa vreun motiv;
7. Daca veţi continua să sfidaţi aceste reguli nu veţi mai putea să postaţi mesaje.

Comentând pe acest site, sunteţi de acord cu regulile precizate, le intelegeţi şi vă daţi acordul că le veţi respecta. Vă mulţumim.

Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play