Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

ASTAZI

7 ianuarie 1946

Scris la: 07.01.2017, de: Print

Foto 1

În 7 ianuarie 1946, în Guvernul Petru Groza a fost admis un reprezentant al PNŢ şi unul al PNL, moment care a dus la încetarea grevei regale.


La 23 august 1944, la radio s-a difuzat „Proclamaţia către Ţară”, în care Regele Mihai I anunţa ieşirea României din alianţa cu puterile Axei şi încetarea imediată a războiului cu Naţiunile Unite. La ordinul lui Hitler, forţele germane aflate pe teritoriul românesc au declanşat ostilităţi împotriva României, încercând să ocupe Bucureştiul, fără a reuşi, însă, acest lucru.
În toamna aceluiaşi an, Armata Roşie ocupă România. Au fost de ajuns câteva luni pentru ca sovieticii să impună comunismul.
În 6 martie 1945 are loc instaurarea Guvernului Petru Groza. Regele Mihai I refuză să îl accepte pe Petru Groza, insistând ca acesta să colaboreze, în formarea guvernului, cu PNŢ şi PNL. Cu toate insistenţele, sub presiunea militară sovietică, este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru. Acesta formează un guvern format din comunişti.
La 9 mai 1945 a luat sfârşit războiul în Europa. Între 17 iulie şi 2 august 1945, în cadrul Conferinţei de la Potsdam, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie şi-au exprimat neîncrederea în guvernele Bulgariei, României şi Ungariei, considerându-le nereprezentative. În replică, la 6 august 1945, URSS a restabilit relaţiile diplomatice cu România. 
La 21 august 1945, la îndemnul partidelor istorice şi cu asentimentul SUA, Regele Mihai I a cerut demisia guvernului Petru Groza care, contrar prevederilor constituţionale, nu s-a conformat. Regele a declanşat „greva regală”, refuzând să mai semneze decrete, legi şi alte documente oficiale. Guvernul, ignorând prerogativele regelui şi convenienţele politice, în mod abuziv a continuat să rămână la putere. Cele două puteri aliate nu au oferit sprijinul pe care Regele îl aştepta, astfel că Guvernul Groza nu a putut fi dat jos. În perioada 16-26 decembrie 1945 are loc la Moscova Conferinţa celor trei mari puteri. În final, se hotărăşte trimiterea unei comisii la Bucureşti, formată din reprezentanţi ai SUA şi ai Marii Britanii, care să convingă Guvernul Groza să accepte includerea a doi reprezentanţi ţărănişti şi liberali. Aflând de această decizie, Regele Mihai I îşi întrerupe greva şi exilul (căci, între timp, se refugiase la Sinaia) şi se întoarce în Bucureşti.
La 7 ianuarie 1946, au fost cooptaţi în guvern, ca miniştri de stat fără portofoliu, Emil Haţieganu (PNŢ) şi Mihail Romniceanu (PNL), fapt care, fără a aduce nici o modificare modului de guvernare, a fost de natură să liniştească puterile occidentale, de altfel conştiente că nu au asigurat cu nimic dreptul românilor la autoguvernare.
La 6 februarie 1946, ca urmare a acestui "surogat de înţelegere" cu partidele istorice, SUA şi Marea Britanie au recunoscut Guvernul României. Din păcate, acţiunile MS Regelui Mihai I, susţinut de partidele istorice, nu şi-au atins ţinta, acesta, alături de partidele democratice fiind, în final, înfrânt de comunişti şi URSS.
Comuniştii încep o campanie electorală plină de abuzuri şi acte de violenţă. Rezultatul alegerilor, favorabil guvernului, a fost obţinut în culise, prin fraudă şi prin desconsiderarea celor mai evidente probe. Rezultatele comunicate oficial au fost: Blocul Partidelor Democratice, reprezentându-i pe comunişti şi sateliţii lor, 78,45% şi 347 de mandate; Partidul Naţional Ţărănesc - 12.62% şi 33 de mandate; Uniunea Populară Maghiară - 9,84% şi 29 de mandate; Partidul Naţional Liberal - 4,72% şi trei mandate. În realitate, PNŢ, ducându-şi campania electorală în numele unui anticomunism intransigent şi "contra partidelor româneşti care servesc tendinţele comuniste", a polarizat marea masă a alegătorilor şi a totalizat peste 70% din voturi.
Din păcate, rezultatul oficial al alegerilor s-a bucurat de recunoaşterea membrilor Comisiei Aliate de Control şi, în acest context, la 1 decembrie 1946, Regele Mihai I a deschis noul Parlament.

A. LUPU


sursa www.corneliu-coposu.ro
foto: MS Regele Mihai I şi Petru Groza; sursa foto: www.enciclopediaromaniei.ro 

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro


Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play