După şedinţa de ieri a Guvernului, în cadrul căreia s-a luat această decizie, premierul Boc a spus că „a fost o interpretare abuzivă şi incorectă a actului normativ pentru că Ordonanţa de urgenţă spune foarte clar că procesul de restructurare îi vizează pe aceia care au fost produsul unor structuri înfiinţate prin decizii ale autorităţilor deliberative judeţene sau locale”. Se vor face restructurări şi aici, Ministerul Culturii urmând să elaboreze normative speciale de personal în cazul acestor instituţii, însă esenţial este că instituţiile repsective scapă de desfiinţare.
Astăzi, prefectul de Timiş, Mircea Băcală, spunea că judeţul nostru este singurul care a demonstrat că e o zonă multiculturală, iar acest specific trebuie păstrat. Aceasta este adevărat, însă judeţul sau, mai bine spus, autorităţile judeţene nu au dovedit nimic. Totul a pornit de la iniţiativa primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, care a făcut demersuri peste demersuri, la preşedintele statului, la premier, la alţi miniştri, la ambasadori, ataşaţi culturali ai altor ţări. I s-au alăturat, fireşte, directorii instituţiilor din Timişoara vizate, respectiv ai Filarmonicii, Teatrului Maghiar, Teatrului German şi Casei de Cultură a Municipiului. Atât. Din partea Consiliului Judeţean Timiş ori a Prefecturii Timiş nu s-a auzit nici un sunet. Ba mai mult, prefectul sugera să se facă verificări în Primărie şi acolo unde sunt mai mulţi dintr-o familie angajaţi ai municipalităţii, unul să fie dat afară. Aceasta era propunerea pe care o făcea prefectul, acesta era criteriul după care considera că ar trebui disponibilizaţi oamenii. Nu competenţă, nu eficienţă, nu profesionalism.
În alte localităţi din ţară s-au desfiinţat instituţii de cultură. În Arad s-au comasat unele instituţii, iar corul Filarmonicii a fost defiinţat. Au mai existat pe ici, colo, voci care s-au ridicat împotriva desfiinţării instituţiilor culturale, însă nimeni nu a făcut nimic concret. Când primarul Timişoarei a solicitat ajutorul ministrului administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, explicându-i că ordonanţa respectivă e aberantă şi duce la desfiinţarea unor instituţii culturale din întreaga ţară, răspunsul ministrului Blaga a fost acel năucitor, arogant, coleric „Daţi-i afară”! Iar acum colegul său de guvernare, premierul Boc, îi dă peste nas, spunând că a fost o interpretare abuzivă a ordonanţei. Singura înţelegere s-a găsit la ministrul culturii, Kelemen Hunor, care, în urma discuţiilor purtate cu primarul Gheorghe Ciuhandu, a promis sprijin pentru Timişoara şi instituţiile de cultură. A mai susţinut demersul subprefectul de Timiş Zoltan Marossy. Astăzi primarul Timişoarei şi directorii celor trei instituţii culturale le-au mulţumit celor doi pentru sprijin.
Trebuie să reţinem că nu au fost salvate doar instituţiile de cultură ale Timişoarei, ci ale întregii ţări. Iar reprezentanţii portocalii de aici şi din alte părţi se prefac a nu pricepe. Când a apărut această ordonanţă şi s-a atras atenţia asupra urmărilor dezastruoase pe care le are, aceştia au tăcut mâlc. Ba chiar cei mai sârguincioşi au sărit repede să o aplice şi să taie în carne vie din instituţiile de cultură. Acum, când se spune că aceste instituţii sunt exceptate, reprezentanţii Guvernului în teritoriu îşi arogă meritul de a fi rezolvat această situaţie. Meritul este al Timişoarei şi în special al primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu. A fost singurul care s-a opus „genocidului cultural” (aşa cum pe bună dreptate avea să numească măsura directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Gârboni) şi care s-a zbătut să salveze aceste instituţii.
Guvernul şi ai săi reprezentanţi în teritoriu ştiu foarte bine acest lucru. Se prefac a nu şti, dar e limpede că e o mare înfrângere (pentru ei, căci pentru cultură e un câştig), că e o măsură a incompetenţei lor. Rezultatul obţinut este una dintre cele mai mari victorii ale Timişoarei asupra unui sistem centralist care şi-a depăşit, de prea multe ori în ultimii 20 de ani, atribuţiile şi ne-a băgat pumnul în gură. Şi este, cu siguranţă, cea mai mare victorie a Timişoarei asupra, Guvernului Boc, guvern care, mai mult decât oricare altul dinainte, a bulversat o ţară întreagă cu deciziile aberante, părtinitoare, lipsite de substanţă şi deseori chiar de legalitate luate în aceste vremuri oricum foarte dificile. Este revoluţie mică, dar cu rezultate uriaşe.