Castelul Peleş, din Sinaia, a fost reşedinţa de vară a regilor României, fiind construit la dorinţa Regelui Carol I al României. Castelul a fost ridicat după planurile arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman şi a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz şi Berhard Ludwig din Viena.
Principele Carol I ajunge domn al României în 1866 şi vizitează, în acelaşi an, Sinaia, fiind cucerit de frumuseţea zonei. La acea vreme, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotărăşte construirea unui castel într-un loc retras şi pitoresc: Piatra Arsă. Peste şase ani cumpără terenul, iar lucrările încep în 1873. Lucrul la castel nu a fost uşor, din cauza zonei dificile, muncitorii confruntându-se cu probleme cum ar fi alunecările de teren sau cursurile subterane de apă, astfel că amenajarea terenului a durat doi ani. În 1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede româneşti cu chipul lui Carol I.
În 1883 are loc inaugurarea oficială a Peleşului. Peleşul va căpăta o tot mai mare importanţă, devenind reşedinţa de vară a Familiei Regale române, care petrecea aici câteva luni din an. Aici s-au ţinut importante întruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroană din 1914 (când s-a hotărât neutralitatea României din Primul Război Mondial, care tocmai începuse) şi 1925.
Personalităţi ale vremii (scriitori, muzicieni, dar şi regi şi regine) au fost găzduite la castel. În 1896, Împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph, vizitează castelul.
După inaugurare, Peleşul a suferit mai multe modificări, în timp, la forma actuală ajungându-se în 1914 (anul morţii Regelui Carol I). Castelul are 160 de camere şi mai multe intrări şi scări interioare. Turnul central măsoară nu mai puţin de 66 de metri înălţime. Pe lângă Peleşul propriu-zis, în zonă au mai fost înălţate încă două construcţii mai mici, Pelişorul şi Foişorul.
Peleşul are şi o sală de teatru. Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. Datorită uzinei electrice proprii, Peleşul a fost primul castel electrificat din Europa.
Castelul Peleş a avut o importanţă deosebită pentru istoria ţării noastre. Aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea. În 1921, la Foişor, s-a născut fiul său, Regele Mihai I. În 1921, are loc la Peleş nunta Principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea. 
Castelul va rămâne reşedinţă a Familiei Regale până în 1948, când este confiscat de regimul comunist. În 1953, Peleşul va deveni muzeu, dar el putea fi vizitat încă de pe vremea Regelui Carol I. După 1975, Ceauşescu decide închiderea domeniului pentru publicul larg. După Revoluţia din decembrie 1989, Castelul Peleş şi Pelişor au fost reintegrate în circuitul turistic. În 1 martie 2007, MS Regelui Mihai I i-au fost retrocedate Peleşul şi Pelişorul. 


Muzeul


Sala de Arme; sursa foto: www.romanianmonasteries.com

Castelul a fost declarat muzeu în 1953. 
Aici găsim Holul de Onoare (grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri şi statuete); Biblioteca regală (în care se găsesc cărţi rare, având coperţi din piele şi gravate cu litere de aur); Sălile de arme (cu peste 4000 de piese europene şi orientale din secolele XIV – XVII); Sala Maură (cu elemente hispano-maure, cu o fântână din marmură de Carrara); Sufrageria (unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, cu mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea), Apartamentul Imperial, Sala de Concerte, Sala de Teatru, Sala de Muzică şi alte încăperi, imprsionante şi valoroase prin felul în care sunt amenajate, mobilate şi obiectele de decor care se găsesc acolo.
Prin valoarea sa istorică şi artistică, Castelul Peleş este unul dintre cele mai importante monumente istorice din Europa celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, fiind, probabil, cel mai important edificiu de acest fel din România.


Castelul Pelişor



foto: Castelul Pelişor; sursa foto: www.calificativ.ro

Pelişor este un castel de mici dimensiuni, construit în parcul castelului Peleş. Ridicat între 1899 şi 1902 de arhitectul ceh Karel Liman şi decorat de artistul vienez Bernhardt Ludwig, Castelul Pelişor devine, începând cu anul 1903, reşedinţa de vară a principilor moştenitori. Castelul a fost construit din dorinţa regelui Carol I, ca reşedinţă a pricipilor moştenitori Ferdinand şi Maria.
Mobilierul şi decoraţiunile interioare, realizate în bună măsură de către Bernhard Ludwig se contituie într-un spaţiu rezidenţial care reflectă mişcările artistice de la începutul secolului al XX-lea.
Pelişor are doar 99 de încăperi, faţă de Castelul Peleş, care are 160 de încăperi. Decorat pentru a fi o reşedinţă princiară, întreg castelul poartă amprenta persoanlităţii puternice a reginei Maria. Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele reginei, cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat şi biroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoţiei, locul natal al ei. Aici au crescut şi copii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) şi Nicolae.
Holul de onoare se remarcă prin simplitate, fiind lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Biroul regelui Ferdinand se distinge, în schimb, prin solemnitate. Mobilierul reflectă stilul neorenaşterii germane, evidenţiindu-se biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfăţişează castelele Peleş, Pelişor şi Foişor. Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte şi Meserii de la Sinaia (şcoală înfinţată de rege), după planurile şi desenele reginei. Piesele sunt sculptate în lemn de tei, fiind aurite. Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncoveneşti şi un cămin specific interioarelor româneşti, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele şi masa pentru corespondenţă sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul şi crucea gamată. Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este decorată cu totul deosebit. Pereţii din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema oraşului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar şi legat de Scoţia, locul natal al Mariei. În mobilier se regăsesc elemente celtice şi bizantine.
Castelul Pelişor deţine o valoroasă colecţie de artă decorativă aparţinând Art-Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artişti ca E. Galle, fraţii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O menţiune specială merită manuscrisul - pergament pictat realizat de Maria şi dăruit lui Ferdinand în 1906. Arta plastică poate fi grupată sub genericul "Tinerimea artistică", mişcare patronată de regină, ce reunea artişti români aflaţi la începutul carierei. La Castelul Pelişor se află şi alte lucrări ale Reginei Maria, în afară de manuscrisul menţionat anterior, ca de exemplu câteva acuarele reprezentând crini.

La ora actuală, atât Peleşul, cât şi Pelişorul sunt muzee. În 1 martie 2007, statul român a retrocedat cele două castele Casei Regale a României. Casa Regală le-a închiriat statului, acestea funcţionând ca muzee. Recent, contractul de închiriere dintre Casa Regală şi statul român a fost prelungit, cele două castele funcţionând în continuare ca muzee.

Ana LUPU