Rep.: De când sunteţi angajat aici şi aţi început să vă ocupaţi de Grădina Zoologică din Timişoara?
Mihai Afrenie: Eu am fost angajat al Serviciului Administrare Mediu Urban din 2004 până în 2006, perioadă în care m-am ocupat de proiectare, respectiv mare parte din ce se vede acum la Grădina Zoologică. Din noiembrie 2006 am preluat Grădina de la Horticultura şi au început lucrările majore de infrastructură: apă, canalizare, partea electrică, alei şi alte lucrări care s-au realizat. La 1 iunie 2007, de Ziua internaţională a copilului, am avut marea burie, atât pentru mine, cât şi pentru oamenii din Timişoara, să deschidem Grădina Zoologică pentru public. Avem numeroase proiecte de viitor, dar eu aş dori să vorbesc mai degrabă de ceea ce am făcut de la deschidere şi până astăzi, adică tot ceea ce s-a făcut în plus faţă de ce era la momentul deschiderii. Au mai apărut trei specii de animale: ponei şi două specii de maimuţe, macac japonez şi maimuţele husar sau patas monkey. Anul acesta avem ca obiectiv aducerea altor două specii, şi anume zebre şi cămile. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sper să ne ducem la capăt proiectul acesta.



Rep.: De unde provin fondurile pe care le-aţi folosit pentru realizarea lucrărilor, întreţinerea animalelor şi a grădinii, atât înainte de deschidere, cât şi de la deschidere până acum?
M. A.: Toate au fost făcute 100% din fonduri provenite de la Consiliul Local Timişoara. În plus, avem două proiecte. Unul european, cu Grădina Zoologică de la Szeged, pentru amenajarea celor două bălţi din interiorul grădinii şi pentru alte activităţi, mai mult educativ-creative pentru copiii de la şcolile din oraş. Al doilea este proiectul „Clădire educaţională multifuncţională”, care este pe fonduri de mediu.
Rep: În ce stadiu aţi ajuns cu aceste proiecte?
M A: Proiectul pe care îl avem împreună cu Grădina Zoologică de la Szeged este finalizat, a fost aprobat deja de cei de la Uniunea Europeană şi o să fie funcţional din septembrie, adică de luna viitoare. Al doilea proiect, fiind unul cu Ministerul Mediului şi noi fiind români, se tărăgănează de un an jumate-doi.
Rep.: Pe ce suprafaţă se întinde Grădina Zoo?
M. A.: Avem 6,34 hectare, iar ca proiect de extindere pentru viitor, cu toate parcelele pe care vrem noi să le ataşăm la suprafaţa actuală, o să avem undeva în jur de 12 hectare, deci, practic, se va dubla suprafaţa. Un termen până la care va fi finalizată o altă parte a grădinii eu spun că ar fi peste 5-10 ani. Şi nu spun asta din pesimism, sunt un om optimist şi ştiu ce înseamnă să investeşti într-o grădină zoologică.
Rep.: Din această suprafaţă de peste şase hectare, cât spaţiu este folosit? Cât e amenajat la ora actuală?
M. A.: Acum sunt folosite trei hectare din cele şase, pentru că proiectul final cuprinde mai multe zone. Noi, în momentul acesta, cuprindem puţine zone de pe mapamond şi nu putem să facem anumite investiţii în unele zone până nu vom obţine tot terenul necesar, pentru că aceste zone se leagă între ele. Acest proiect despre care vorbesc este un proiect integrat, un proiect care cuprinde mai multe laturi.



Rep.: Ce demersuri s-au făcut pentru obţinerea terenului necesar?
M. A.: Demersurile sunt făcute şi sunt optimist că se vor semna anul acesta actele şi ne va reveni nouă toată suprafaţa de care spuneam mai devreme.
Rep.: Câte specii de animale au fost înainte de a începe proiectul de refacere a grădinii, adică înainte de 2006?
M. A.: Au fost patru specii. Dar era o înmulţire haotică a acestor specii, la fel cum se întâmplă acum la multe grădini zoologice din ţară. Mă refer aici la faptul că rata de consangvinizare era crescută şi, totodată, calitatea materialului genetic, şi nu numai calitatea materialului genetic, ci şi partea fizică, exterioară a animalului, au foarte mult de suferit. Pentru că una e să vezi un animal cu un fond genetic deosebit şi alta e să vezi un animal consangvin, care are caracteristici mult mai proaste decât trebuie să aibă în mod normal acea specie. În momentul în care am preluat grădina, am preluat o grămadă de păsări, din care marea majoritate erau domestice şi am ajuns celebru în ziarele din Anglia, în special, pentru că am tăiat păsările de la Grădina Zoologică. De fapt, erau nişte găini şi nişte raţe bătrâne, aveau 10-15 ani şi trebuia să le scoatem cumva din inventar, pentru că nu aveam ce să facem cu speciile alea, alea nu sunt animale sau păsări care să facă parte dintr-o grădină zoologică. Bineînţeles, am scăpat de păsările alea şi le-am dus la Cantina Socială. Apoi, toate speciile care erau supranumerare, cum au fost urşii şi cerbii, în acel moment, au fost donate altor grădini zoologice. În momentul în care am redeschis grădina, am avut un fond foarte bun în ceea ce îi priveşte pe urşi. Am avut şi avem şi acum unul dintre cei mai frumoşi masculi dintre urşii bruni din ţară.
Rep.: De unde sunt aduşi urşii?
M. A.: Eu i-a preluat de la vechea administraţie, dar, din investigaţiile mele, au fost aduşi de la Reşiţa.



Rep.: Câte specii are acum Grădina Zoologică?
M. A.: Acum avem 14 specii şi aproximativ 300 de animale. Având în vedere că nouă sunt mamifere, iar restul sunt păsări, nu sunt foarte multe. Numai că publicul trebuie să fie îngăduitor cu noi, să înţeleagă că suntem la început şi nu putem să aducem din start flamingo sau mai ştiu eu ce specii deosebite de tigri sau de alte minuni, pentru că sunt foarte greu de întreţinut. În plus, noi nu avem în ţară specializări pe domeniul acesta, de grădini zoologice şi facem eforturi susţinute şi permanente pentru a ne forma şi a ajunge la standardele de afară. Poate, în primul şi în primul rând, avem mari deficienţe la îngrijitori. Pentru că e mentalitatea din România şi, dacă în străinătate cei care au grijă de animale în grădinile zoologice din vest au terminat chiar şi un doctorat pe meseria pe care o fac, atunci ne putem da seama la ce distanţă de ani lumină suntem de ei.
Rep.: Câţi oameni lucrează, în total, la Grădina Zoologică? Câţi dintre aceştia se ocupă strict de îngrijirea animalelor şi a spaţiului?
M. A.: Suntem 15 cu toţii, inclusiv cu mine, din care 10 sunt muncitori, iar în rest avem casier, contabil. Deci, sunt 10 oameni care lucrează direct pe partea de îngrijire şi întreţinere a animalelor.
Rep.: De unde au fost aduse animalele şi păsările? Au fost cumpărate, s-au făcut schimburi cu alte grădini?
M. A.: Animalele sălbatice au fost aduse, în cea mai mare parte, de la Grădina Zoologică din Szeged şi au fost cumpărate, nu s-au primit gratis. Renii i-am achiziţionat din Finlanda. Dintre speciile care sunt mai comune, struţii, spre exemplu, au fost luaţi de la un crescător de la Cărpiniş. Iepuri, găini şi altele asemenea, de la oamenii din jurul oraşului.



Rep.: Ce sumă este necesară lunar pentru întreţinerea grădinii şi a animalelor?
M. A.: Pe lună, pentru întreţinerea animalelor, şi numai a animalelor, este nevoie de aproximativ 5.000 euro, ceea ce înseamnă doar mâncare. La asta se adaugă cheltuielile cu întreţinerea (curent, apă şi celelalte utilităţi pe care le plăteşte toată lumea) şi apoi salariile oamenilor. Costul total s-ar ridica undeva în jur de 13.000-15.000 euro pe lună. Aici, evident, nu intră investiţiile.
Rep.: Şi acum aceşti bani sunt suportaţi tot de Consiliul Local, tot de la bugetul local vin?
M. A.: Da, în toată lumea se întâmplă aşa. Peste tot, consiliile locale care au o grădină zoologică se ocupă în proporţie de 70-80% strict de îngrijire. Principiile pe care se realizează o grădină zoologică, obiectivele urmărite sunt de educare, de recreere şi de cercetare. Sunt nişte costuri al căror rezultat nu se vede imediat. Dar sunt nişte costuri ale căror rezultate se văd în educaţia publicului din oraşul tău şi pe asta cred că ar trebui să mizeze toată lumea din oraş: să investim în cultură, în recreere, în educare şi, bineînţeles, în cercetare.
Rep.: Aţi amintit de grădina zoo ca spaţiu de recreere. Se va face un spaţiu aici special destinat copiilor? Fie că îl amenajează administraţia grădinii, fie se închiriază spaţiul şi, astfel, s-ar mai aduce şi nişte bani. Există vreo iniţiativă în acest sens?
M. A.: Avem un proiect şi va intra şi în Consiliul Local Timişoara, prin care oricine doreşte poate să vină să închirieze sau să concesioneze un spaţiu şi să îl amenajeze pentru comercializare a diverselor produse, de la produse alimentare până la suveniruri, bineînţeles, excluzând băuturile alcoolice, ţigările şi alte produse care nu sunt pentru copii. Astfel, vom obţine şi alte fonduri, care să ne ajute în investiţiile pe care vrem să le facem, pe viitor. Avem şi nişte fonduri, adunate de noi de la începutul anului acestuia, de aproximativ 220.000 lei, adică 2.220.000.000 lei vechi, bani adunaţi numai din bilete.
Rep.: Proiectul cuprinde o terasă, un magazin cu diverse produse sau se va realiza şi un spaţiu în care să se poată organiza diverse activităţi pentru copii?
M. A.: Există şi aşa ceva, şi chiar mai mult. Noi avem acel proiect, de care vorbeam mai devreme, cu o clădire multifuncţională, care cuprinde, de fapt, un amfiteatru mare. Cei care doresc să vadă despre ce este vorba, pot să intre pe site-ul Grădinii Zoologice (www.zootimisoara.ro), pot să vadă planurile de construcţie. Acel amfiteatru e în aer liber, deci poate fi folosit pe timp de vară, când vremea e frumoasă. Se pot organiza inclusiv serbări de sfârşit de an şcolar. Există şi o parte de amfiteatru intern, acoperit, care e proiectat pentru maximum o sută de oameni, se pot organiza alte evenimente, poate fi chiar închiriat unor firme care vor să facă prezentări, cursuri şi alte activităţi. Sperăm să se realizeze cât mai repede acest proiect, căci va fi foarte frumos.


Când am ajuns la Grădina Zoologică, o femelă ponei, care era gestantă şi, după cum ne-a spus dr. Mihai Afrenie (stânga), era în travaliu de câteva ore, a născut un pui. Vă oferim o imagine surprinsă în acele momente.




foto: Adrian COSTACHE