Vestul îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze
valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

M.S. Regele Frdinand I Întregitorul – 89 ani de la trecerea la cele veşnice

M.S. Regele Frdinand I...

Vara anului 1927 a îndoliat întreg Regatul României. În noaptea de 20 iulie, Regele...[...]

Rege, de 87 de ani

Rege, de 87 de ani

În 20 iulie 1927 Mihai I a devenit, pentru prima dată, rege al României, după ce...[...]

Regina Maria

Regina Maria

În urma cu 76 de ani, la 18 iulie 1938, a trecut la cele veşnice Regina Maria, care a...[...]

BANAT

Împotriva falsificărilor comuniste ale istoriei Banatului (I.1)

Scris la: 29.05.2009, de: Mircea RUSNAC Print

Foto 1

Banatul în perioada ocupaţiei militare sovietice 1944-1958. Analiza istorică a procesului de comunizare din sud-estul României.(1)


Trăim într-o regiune despre care mulţi dintre noi ne-am obişnuit să ştim numai ceea ce ni se permite sau, şi mai grav, numai ceea ce ne convine. De cele mai multe ori, efemerii, dar atotputernicii factori diriguitori au avut grijă ca aceste două elemente să se contopească între ele, dând naştere unor concluzii pe cât de deplasate, pe atât de nocive. „Frontul istoricilor” a interzis chiar şi termenul de „Banat”, el însuşi fiind suficient ca să supere destule urechi sus-puse. Istoria Banatului nu a fost scrisă nici până astăzi, în ciuda zbaterilor, uneori vecine cu disperarea, ale unui grup de mărunţi istorici locali. Centrul era prea departe şi prea ocupat pentru a lua în seamă mica provincie de la sud-vest. Rezultatul a fost cel scontat: cei mai mulţi români nu ştiu astăzi să localizeze Banatul pe hartă, iar noi, bănăţenii, supuşi timp de jumătate de secol unei viguroase spălări a creierului, am renunţat demult să ne mai subliniem supărătoarele priorităţi si ascendente pe plan naţional şi am uitat de unde ne coborâm. Iar când auzim pe posturile bucureştene că prima cale ferată din România a fost Bucureşti-Giurgiu sau că cel mai vechi centru siderurgic al ţării este Călăraşiul ne mirăm cum de nu am ştiut noi singuri nişte lucruri atât de evidente?!

A venit vremea să scuturăm zgura nimicitoare a celor 50 de ani de coşmar şi să redevenim noi înşine, să ne recăpătăm memoria. Sunt mulţi bănăţeni care s-au luptat, încă dinainte de 1989, pentru aceasta, realizând lucruri minunate. Problema este cum să deschidem minţile astăzi, pentru a putea conştientiza exact coordonatele pe care ne situăm. În continuare, vom încerca să abordăm unele aspecte ale trecutului nostru despre care „istoria unică şi unitară” nu ne-a spus nimic înainte.
În Banat, epoca modernă începe în 1718, când armatele lui Eugeniu de Savoia îl eliberează de sub stăpânirea otomană. Istoriografia comunistă nu a dat niciun fel de importanţă acestui eveniment, considerându-l, foarte simplu şi firesc, „înlocuirea unui jug prin alt jug”. Chiar aşa să fi fost? Iată cum răspunde la aceasta, mai nou, istoricul bănăţean Miodrag Milin: „Pentru Banat, acesta este apusul unei lumi şi totodată începutul vremii celei noi: de pronunţată creştere demografică şi, în acelaşi timp, de accelerată dezvoltare economică, cu tendinţă capitalistă. O adevărată primenire a acestei regiuni are loc în secolul al XVIII-lea, lăsându-şi pecetea trainică, sesizabilă şi astăzi, atât în cărămida durabilelor edificii, cât şi asupra psihologiei pragmatice a harnicilor săi locuitori.” (1) Istoriografia comunistă a evitat cu grijă asemenea precizări. Tot ce putea face era o recunoaştere de tipul acesteia: „După pacea de la Passarowitz (1718), când se instaurează stăpânirea habsburgică în Banat, acesta fiind transformat în domeniu al Coroanei, s-au produs prefaceri economico-sociale însemnate în această regiune.” (2)

Dar cine a provocat aceste „prefaceri”? Nu cumva tocmai hulita „stăpânire habsburgică”?
Deja în 1990, istoricul bănăţean Vasile Muntean îşi intitula partea a treia a unei lucrări privind trecutul regiunii: Pe calea modernizării (anii 1718-1918). (3) În cuprinsul acesteia, el afirma: „Noua conjunctură social-economică a facilitat ivirea manufacturilor chiar din primii ani de guvernare austriacă (fosta „stăpânire habsburgică”, n.n.), ele integrându-se în sistemul protecţionismului industriei habsburgice (sic!).” (4) Totodată, Banatul mai era „ţinutul românesc cu cea mai întinsă ramificaţie de căi ferate (1875 km, la începutul secolului nostru). Drumurile de fier vor ajuta substanţial la progresul economic al provinciei.” (5) Iată deci în ce constă modernizarea! Şi am mai aflat, astfel, o prioritate pe care Banatul o deţinea în spaţiul românesc: cea mai vastă reţea de cale ferată, Banatul fiind în acelaşi timp una dintre cele mai mici (ca suprafaţă) provincii româneşti! Dar câţi compatrioţi de-ai noştri cunosc acest „amănunt”? Câţi mai ştiu că în Banat a apărut primul centru industrial de pe teritoriul actual al României (Reşiţa, 1771), că aici s-a dat în exploatare prima cale ferată (Anina-Oraviţa-Baziaş, 1856), că tot aici s-a construit prima locomotivă din actualul spaţiu românesc (Reşiţa, 1872), că aici a circulat primul tramvai de la noi (Timişoara, 1869), că tot aici există primul oraş din Europa iluminat cu electricitate (Timişoara, 1884)? Câţi bănăţeni cunosc aceste lucuri?
Când citim astăzi acest pasaj al lui Griselini din 1780 vibrăm de mândrie: „În general, Timişoarei nu îi lipsea acum nimic pentru a fi socotită între cele mai frumoase şi bine orânduite oraşe ale monarhiei. Acelaşi lucru se poate spune şi despre celelalte localităţi mai însemnate ale Banatului: Lugoj, Caransebeş, Vârşeţ, Ciacova, Sânnicolau, Becicherecu Mare, Aradu Nou, Lipova, Chichinda, Panciova, Biserica Albă, Mehadia şi altele.” (6) Dar câţi dintre noi realizăm importanţa acestor aspecte şi câţi le conştientizăm la valoarea lor reală?

Banatul epocii moderne era un adevărat mozaic etnic, lingvistic şi confesional, o regiune aproape unică, prin specificul ei, în Europa. Ultimul recensământ austro-ungar, cel efectuat în 1910, indica faptul că în Banat convieţuiau români (37,5%), germani (24,5%), sârbi (18%), maghiari (14%), slovaci (1,4%), evrei (1,3%) şi alte numeroase etnii sub 1%. (7) În acelaşi timp, situaţia oraşelor sale era următoarea: (8)

  

Oraş

Populaţie

Români

Maghiari

Germani

Sârbi

Evrei

Alţii

Timişoara

72.555

7,6%

30,1%

43,6%

4,8%

9,2%

4,7%

Arad

63.166

19,5%

59,7%

6,9%

3,4%

10%

0,5%

Panciova

28.808

3,7%

12,8%

35,9%

41,8%

3,4%

2,4%

Vârşeţ

27.370

3,2%

11,5%

49,5%

31,4%

2,7%

1,7%

Chichinda Mare

26.795

1,6%

19,3%

21,8%

52,8%

2,9%

1,6%

Becicherecu Mare

26.006

1,3%

30,4%

26,2%

34,3%

4,7%

3,1%

Lugoj

19.818

31,4%

25,2%

31,0%

4,7%

9,4%

9,4%

Biserica Albă

11.524

1,8%

8,3%

52,6%

17,3%

2,2%

17,8%

Caransebeş

7.999

48,9%

12,5%

30,2%

0,8%

5,1%

2,5%





Note: 
1. Miodrag Milin, Relaţiile politice româno-sârbe în epoca modernă, Bucureşti, 1992, p. 20.
2. Caraş-Severin. Monografie, Bucureşti, 1981, p. 74.
3. Vasile Muntean, Contribuţii la istoria Banatului, Timişoara, 1990, p. 135.
4. Ibidem, p. 164-165.
5. Ibidem, p. 171.
6. Francesco Griselini, Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei, Timişoara, 1984, p. 152.
7. Vasile Muntean, op. cit., p. 144.
8. Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului român. Recunoaşterea ei internaţională. 1918,  vol. V, Bucureşti, 1986, p. 536-539.


foto: prinţul Eugeniu de Savoia, portet de Van Schuppen

de Mircea RUSNAC

Copyright © 2011 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Vestul.ro



Comentează






capcha


Reguli:
1. Vă rugăm folosiţi un limbaj civilizat;
2. Vă rugăm nu folosiţi cuvinte care pot jigni alte persoane care postează comentarii;
3. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să vă referiţi doar la articolul afişat şi să nu atacaţi autorul sau autorii materialului;
4. Nu folosiţi un limbaj vulgar sau cu tentă sexuală;
5. Nu vom permite comentarii discriminatorii cu tentă xenofobă, antisemită sau rasistă;
6. Comentariile care intră în contradicţie cu regulile de mai sus vor fi şterse fără a se afişa vreun motiv;
7. Daca veţi continua să sfidaţi aceste reguli nu veţi mai putea să postaţi mesaje.

Comentând pe acest site, sunteţi de acord cu regulile precizate, le intelegeţi şi vă daţi acordul că le veţi respecta. Vă mulţumim.

MosNae 07.02.2017 16:27

din acest articol si din altele, "transpira" o parere de rau ca acum Banatul face parte din Romania. La noi la romani, sunt destui care parca regreta ca nu mai sunt slugile unui imperiu, care nu numai ca nu era al lor, dar ii si desconsiderau, fapt de fapt actual, ungurii si sasii-svabii inca pastreaza sentimente de superioritate fata de romani si acest articol imi demonstreaza, ca acest Rusnac ne sugereaza romanilor sa fim umili. Acelasi lucru se intampla si in Basarabia cu romanii susificati fata de cei inca romani, am intalnit la Suceava un imbecil care se lauda ce destepti erau strabunicii lui ca manevrau tsucalul unui neamt. Acest Rusnac, nu stie in ce situatie era populatia romana in Imperiul Habsburgic si in Imperiul Tzarist? Mie mi-a spus bunicul meu, roman din Banat, cu stramosi pana la Chinez, ca a plecat din "raiul" habsburgic, pentruca nu avea dreptul sa cumpere casa in oras, nu avea dreptul sa poarte palarie, nu avea voie sa vorbeasca romaneste iar sarbii din serviciul Coroanei ii maltratau cu predilectie pe romani, pentru multe fapte inchipuite, ca sa-i stoarca de bani si de bruma de avut care o mai aveau. De aceea erau romanii majoritari in sate iar in orase erau putini, pentruca stapanirea dualista austro-ungara ii asupreau pentru a-i deznationaliza. Daca deveneau sarbi, puneau la nume particula -ovici, atunci mai erau lasati sa traiasca, dar si atunci, atat cat acceptau vecinii sarbi. Incetati sa mai manipulati tineretul, intr-o zi tot o sa vina si randul romanilor, sa nu mai admita sa fie calcati pe grumaz in glia lor, de niste alogeni, ce se mandresc cu trecutul lor, care nu le face glorie.

chirila 08.02.2013 12:01

este evident ca in majoritatea oraselor banatene germanii ,care au fost majoritari,au fost un factor de civilizatie si de echilibru.ar trebui sa le fim recunoscatori.

pityum 24.10.2012 09:34

tot BANATU_i fruncea place sau nu

mmd 14.07.2009 22:34

pai au dreptete, au zis foarte clar, din romania. resita, oravita, timisoara, sannicolau mare nu sunt in romania, sunt in banat. in banatul nostru.

florentina 29.05.2009 19:39

Un articol care trebuie citit in intregime, pentru ca ne dezvaluie o istorie nespusa pana acum , sau, mai grav, denaturata grosolan! Bravo, domnule Rusnac,sa mai scrii, eu raman o fidela cititoare.

Editorial

Editorial

Scris la: 1 Decembrie 2016

Memorandumul lui Maniu – mai actual decât oricând

“Luăm exemplul ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat. Din acest ţinut, Statul încasează pe an aproximativ 5-6 miliarde. Ştiţi cât îi rămân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare etc.? 200 milioane!" Aceasta era situaţia în 1938, la 20 de ani de la Marea Unire. Astăzi, după încă 78 de ani, ce s-a schimbat?

Citeste articolul

Castelino Club pentru Copii in Timisoara

play