În istoriografia română de după decembrie 1989, cercetarea mişcării de rezistenţă armată desfăşurată în majoritatea zonelor ţării în primii ani de după instaurarea puterii comuniste prin intervenţia directă a Moscovei a devenit o temă predilectă.

În istoriografia română de după decembrie 1989, cercetarea mişcării de rezistenţă armată desfăşurată în majoritatea zonelor ţării în primii ani de după instaurarea puterii comuniste prin intervenţia directă a Moscovei a devenit o temă predilectă.

În urma tratatului semnat în 21 iulie 1718, Banatul trece de sub stăpânire otomană sub stăpânire habsburgică, pas care a dus la o extraordinară dezvoltare a regiunii.

În istoriografia română de după decembrie 1989, cercetarea mişcării de rezistenţă armată desfăşurată în majoritatea zonelor ţării în primii ani de după instaurarea puterii comuniste prin intervenţia directă a Moscovei a devenit o temă predilectă.

În istoriografia română de după decembrie 1989, cercetarea mişcării de rezistenţă armată desfăşurată în majoritatea zonelor ţării în primii ani de după instaurarea puterii comuniste prin intervenţia directă a Moscovei a devenit o temă predilectă.

În istoriografia română de după decembrie 1989, cercetarea mişcării de rezistenţă armată desfăşurată în majoritatea zonelor ţării în primii ani de după instaurarea puterii comuniste prin intervenţia directă a Moscovei a devenit o temă predilectă.

În istoriografia română de după decembrie 1989, cercetarea mişcării de rezistenţă armată desfăşurată în majoritatea zonelor ţării în primii ani de după instaurarea puterii comuniste prin intervenţia directă a Moscovei a devenit o temă predilectă.

În istoriografia română de după decembrie 1989, cercetarea mişcării de rezistenţă armată desfăşurată în majoritatea zonelor ţării în primii ani de după instaurarea puterii comuniste prin intervenţia directă a Moscovei a devenit o temă predilectă.

În istoriografia română de după decembrie 1989, cercetarea mişcării de rezistenţă armată desfăşurată în majoritatea zonelor ţării în primii ani de după instaurarea puterii comuniste prin intervenţia directă a Moscovei a devenit o temă predilectă.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

După 23 august 1944, când deveniseră evidente intenţiile Uniunii Sovietice de a impune un regim comunist în România, a fost declanşată o puternică reacţie de apărare din partea românilor.

Problematica proceselor staliniste este de o complexitate deosebită în istoria noastră contemporană. Este vorba despre un fenomen specific secolului al XX-lea şi acelui tip de regim politic care îşi trage esenţa din concepţia lui Stalin.

Problematica proceselor staliniste este de o complexitate deosebită în istoria noastră contemporană. Este vorba despre un fenomen specific secolului al XX-lea şi acelui tip de regim politic care îşi trage esenţa din concepţia lui Stalin.

Problematica proceselor staliniste este de o complexitate deosebită în istoria noastră contemporană. Este vorba despre un fenomen specific secolului al XX-lea şi acelui tip de regim politic care îşi trage esenţa din concepţia lui Stalin.

„Noaptea demnitarilor” de la Muzeul de Artă a comemorat împlinirea a 60 de ani de la momentul în care au fost arestaţi foşti demnitari din guvernele de până în 1945.

Problematica proceselor staliniste este de o complexitate deosebită în istoria noastră contemporană. Este vorba despre un fenomen specific secolului al XX-lea şi acelui tip de regim politic care îşi trage esenţa din concepţia lui Stalin.

Problematica proceselor staliniste este de o complexitate deosebită în istoria noastră contemporană. Este vorba despre un fenomen specific secolului al XX-lea şi acelui tip de regim politic care îşi trage esenţa din concepţia lui Stalin.

Problematica proceselor staliniste este de o complexitate deosebită în istoria noastră contemporană. Este vorba despre un fenomen specific secolului al XX-lea şi acelui tip de regim politic care îşi trage esenţa din concepţia lui Stalin.

În 15 aprilie 1947, Majestatea Sa Regele Mihai I a semnat decretul de înfiinţare a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara.

Problematica proceselor staliniste este de o complexitate deosebită în istoria noastră contemporană. Este vorba despre un fenomen specific secolului al XX-lea şi acelui tip de regim politic care îşi trage esenţa din concepţia lui Stalin.

Problematica proceselor staliniste este de o complexitate deosebită în istoria noastră contemporană. Este vorba despre un fenomen specific secolului al XX-lea şi acelui tip de regim politic care îşi trage esenţa din concepţia lui Stalin.

Problematica proceselor staliniste este de o complexitate deosebită în istoria noastră contemporană. Este vorba despre un fenomen specific secolului al XX-lea şi acelui tip de regim politic care îşi trage esenţa din concepţia lui Stalin.

Scurta perioadă necesară comunizării forţate a României, aflată sub ocupaţia trupelor sovietice şi cedată sferei de influenţă a lui Stalin, prezintă un deosebit interes pentru cercetătorii de peste timp prin multitudinea şi diversitatea evenimentelor care o marchează (IV.8).

Scurta perioadă necesară comunizării forţate a României, aflată sub ocupaţia trupelor sovietice şi cedată sferei de influenţă a lui Stalin, prezintă un deosebit interes pentru cercetătorii de peste timp prin multitudinea şi diversitatea evenimentelor care o marchează (IV.7).

Scurta perioadă necesară comunizării forţate a României, aflată sub ocupaţia trupelor sovietice şi cedată sferei de influenţă a lui Stalin, prezintă un deosebit interes pentru cercetătorii de peste timp prin multitudinea şi diversitatea evenimentelor care o marchează (IV.6).

Scurta perioadă necesară comunizării forţate a României, aflată sub ocupaţia trupelor sovietice şi cedată sferei de influenţă a lui Stalin, prezintă un deosebit interes pentru cercetătorii de peste timp prin multitudinea şi diversitatea evenimentelor care o marchează. (IV.5)

Scurta perioadă necesară comunizării forţate a României, aflată sub ocupaţia trupelor sovietice şi cedată sferei de influenţă a lui Stalin, prezintă un deosebit interes pentru cercetătorii de peste timp prin multitudinea şi diversitatea evenimentelor care o marchează. (IV.4)

Scurta perioadă necesară comunizării forţate a României, aflată sub ocupaţia trupelor sovietice şi cedată sferei de influenţă a lui Stalin, prezintă un deosebit interes pentru cercetătorii de peste timp prin multitudinea şi diversitatea evenimentelor care o marchează. (IV.3)

Scurta perioadă necesară comunizării forţate a României, aflată sub ocupaţia trupelor sovietice şi cedată sferei de influenţă a lui Stalin, prezintă un deosebit interes pentru cercetătorii de peste timp prin multitudinea şi diversitatea evenimentelor care o marchează. (IV.2)

În 5 februarie 1867 s-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania şi Banatul rămân încorporate Ungariei.

Scurta perioadă necesară comunizării forţate a României, aflată sub ocupaţia trupelor sovietice şi cedată sferei de influenţă a lui Stalin, prezintă un deosebit interes pentru cercetătorii de peste timp prin multitudinea şi diversitatea evenimentelor care o marchează. (1)

Banatul în perioada ocupaţiei militare sovietice 1944-1958. Analiza istorică a procesului de comunizare din sud-estul României. (10)

Banatul în perioada ocupaţiei militare sovietice 1944-1958. Analiza istorică a procesului de comunizare din sud-estul României. (9)

În 21 ianuarie 1951, Sever Bocu a murit în temniţa de la Sighet, după ce a plătit cu închisoare şi chin pentru că a luptat împotriva comunismului, pentru respectarea regiunilor istorice şi descentralizare.

Banatul în perioada ocupaţiei militare sovietice 1944-1958. Analiza istorică a procesului de comunizare din sud-estul României. (8)

Banatul în perioada ocupaţiei militare sovietice 1944-1958. Analiza istorică a procesului de comunizare din sud-estul României. (7)

Banatul în perioada ocupaţiei militare sovietice 1944-1958. Analiza istorică a procesului de comunizare din sud-estul României. (6)

Banatul în perioada ocupaţiei militare sovietice 1944-1958. Analiza istorică a procesului de comunizare din sud-estul României. (5)

Banatul în perioada ocupaţiei militare sovietice 1944-1958. Analiza istorică a procesului de comunizare din sud-estul României. (4)

În 27 decembrie 1860, împăratul Franz Joseph I decide anexarea Banatului la Ungaria.

În prezentarea făcută cărţii, istoricul Victor Neumann a subliniat: „specific Banatului este faptul că elementul de toleranţă e ridicat la rang de normă”.

În 18-19 noiembrie 1860, la adunarea naţională a românilor de la Timişoara, bănăţenii protestează faţă de anexarea Banatului la Ungaria, solicitând independenţa provinciei.